Românii cu salarii mici, loviți de creșterile prețuri la energie și alimente. „Noi luptăm cu inflația precum o făcea Don Quijote cu morile de vânt”

Rata inflației a continuat să crească în luna august, întreținută de creșterea prețurilor la gaze și alimentele de bază

Rata anuală a inflației a crescut la 15,3% în luna august, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cu cele mai mari creșteri de prețuri la gaze, cartofi și ulei, arată Fanatik.

Cine plătește prețul pentru creșterea inflației


Specialiștii în economie susțin că românii cei mai afectați de creșterea inflației sunt pensionarii și angajații plătiți cu salariul minim pe economie, cei care se află acum într-o perioadă „de supraviețuire” în condițiile în care cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la energie și la produsele de bază.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că românii cu venituri mici sunt cei care plătesc disproporționat costurile acestui val inflaționist în condițiile în care cele mai importante scumpiri sunt la produsele alimentare, subliniind că în acest moment asistăm la o ajustare a prețurilor cauzată de scumpirile la energie, care, în opinia sa, va fi urmată de o altă scumpire provocată de ultima ordonanță care mărește tarifele la energie pentru companii.

„Inflația nu este un impozit proporțional. Inflația este o politică anti-socială pentru că, printre altele, tocmai fiindcă afectează disproporționat oamenii cu venituri mici, pentru că scumpind produsele îi afectează în principal pe cei care își cheltuie cea mai mare parte a veniturilor. Cei ale căror venituri se duc pe traiul de zi cu zi și nu apucă să acumuleze nimic, deci nu mai au ce să economisească. Plus de asta, cum este și cazul acestui context particular inflaționist, prin creșterea costurilor – vedem o creștere accelerată a produselor de bază. Cașcavalul care înainte era 25 de lei acum e 40 de lei, pe când cașcavalul care era 40 de lei a rămas tot 40 de lei. Produsele de bază au ajuns să concureze cu caviarul, pe când în cazul produselor scumpe nu mai există cerere și nu are unde să crească prețul. Oamenii în schimb se refugiază în produse de bază iar astea își măresc disproporționat prețul.

Dacă ne uităm la salariul mediu, al pensia media vedem că cel puțin jumătate din populația României are venituri mici, ea suferă o degradare a puterii de cumpărare foarte mare. Asta pentru că cea mai mare parte a veniturilor sunt cheltuiți pe utilități și pe alimente de bază. Restul lumii, care are venituri mari sau pensii speciale, are de unde tăia – face un city break mai puțin, dar majoritatea românilor nu au acest lux. Aceasta este însă și esența inflației – dacă ar lua doar de la o minoritate, nu ar mai exista inflației. Inflația este o politică tocmai pentru că ea ia de la o majoritate. Un astfel de impozit aplicat transparent ar scoate populația în stradă”, a declarat economistul Bogdan Glăvan.

Mai mult, economiștii atrag atenția că pentru cei cu venituri mici rata reală a inflației este mult mai mare, aproape de 30%, în condițiile în care majoritatea veniturilor acestor oameni se duc pe facturi și alimente, în rândul cărora scumpirile sunt mult peste rata inflației de 15,3%. Potrivit anunțului INS de luni, cele mai mari scumpiri față de august 2021 au fost înregistrate la gaze (70,64%), cartofi (54,34%), ulei comestibil (49,68%), energie electrică, gaze şi încălzire centrală (36,33%), făină (34,28%), combustibili (31,48%), zahăr (30,93%), unt (29,50%).

„Pensionarii în primul rând sunt victimele acestei inflației, pentru că inflația percepută de aceștia este undeva la un nivel de 27-29%. Pensionarii dau cei mai mulți bani pe energie, gaze, medicamente și alimente, care coincidență sau nu, s-au scumpit cel mai mult. În condițiile în care pensia medie în România este de 1700 de lei, iar 1,3 milioane de români nu au o pensie mai mare de 1,100 de lei pe lună trebuie să realizăm că acești oameni sunt practic condamnați la sărăcie și la o iarnă extrem de dificilă.

Printre victimele inflației se mai află familiile cu copii, se mai află cei plătiți cu salariul minim, pentru care supraviețuirea este cuvântul de ordine în această perioadă, mai ales că inflație, în opinia mea, va continua să crească în perioada următoare. Ne așteptăm la o inflație de 16% în luna septembrie, urmând ca aceste costuri să continue să crească și în 2023, un și mai complicat în condițiile în care economia va intra, mai mult decât sigur, în recesiune”, a declarat și economistul Adrian Negrescu.

Mai mult, cu prețurile carburanților în creștere, benzina și motorina premium ajungând deja aproape la 9 lei pe litru, acesta atrage atenția că autoritățile nici măcar nu au anunțat ce au de gând să facă cu decizia de compensare cu 0,50 de bani, decisă cu pretroliștii. Acest fapt poate pune în pericol chiar încetinirea inflației semnalată de INS, care a precizat că prețurile de consum în august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 au crescut cu 0,6%, după ce în iulie comparativ cu iunie au crescut cu 0,9%.

„Noi luptăm cu inflația precum o făcea Don Quijote cu morile de vânt. Nu știm să luăm măsuri predictibile. Spre exemplu, mai sunt doar câteva zile până când expiră compensarea cu 0,50 de bani pe litrul de carburanți. Iau oare în calcul autoritățile o decizie în această privință care ar putea avea un impact semnificativ asupra inflației? Sunt gândite măsuri pentru a preveni o nouă criză a carburanților în condițiile în care prețurile la pompă au ajuns deja la aproape nouă lei pe litru pentru motorina premium. Inflația este rezultatul politicilor ineficiente ale autorităților în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie și gaze. 70% este creșterea prețurilor la gaze, 30% creșterea prețurilor la energie – cu măsuri luate din timp puteam evita o inflație de 15% cât este acum”, a mai precizat analistul economic Adrian Negrescu.

Ce se întâmplă cu salariile

Pe de altă parte, creșterile salariale au rămas mult în urma inflației. Potrivit datelor INS de luni, comparativ cu luna iulie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 12,1%, asta în condițiile în care rata inflației în acest an este de 15%, iar în anul precedent a fost de 8%.

Astfel, potrivit INS, în luna iulie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6405 lei, cu 8 lei (-0,1%) mai mic decât în luna iunie 2022, în vreme ce câștigul salarial mediu net a fost 3975 lei, în ușoară scădere față de luna precedentă, cu 2 lei (-0,1%), cu cei de la INS subliniind că această creștere salarială s-a datorat acordării unor prime trimestriale și alte ajutoare bănești.

Potrivit economiștilor această scădere în termeni reali a salariului mediu va continua să crească în perioada următoare, fenomenul fiind mult mai vizibil în cazul pensiilor, ce vor fi măcinate de inflație mult mai puternic. „Vedem că în ultimul an salariul mediu a scăzut cu circa 3% în termeni reali. Așa cum spuneam anterior, acest procent va tot crește încet încet pentru că aceste creșteri de salarii nu au cum să țină pasul cu creșterile de prețuri. Vom vedea acest fenomen în continuare, iar eu cred că se va manifesta și în anul anterior. Vom avea doi ani cu scăderi de salarii reale, iar la pensii, nu mai vorbim. Acolo este evident. De anul trecut am avut scăderea pensiilor în termen real, pentru că pensiile au fost înghețate iar inflația a fost 8%, iar anul acesta au crescut cu 10%, iar inflația este 15%, iar eu cred că acest decalaj va continua și anul viitor”, a precizat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Nu toate firmele însă vor simți presiunile inflației în aceeași măsură, astfel că în timp ce vor exista unele pentru care creșterea încasărilor provocată de inflație va însemna și sporuri salariale, pentru unii actori economici inflația va reprezenta o problemă majoră. De altfel rata insolvențelor a ajuns la aproape 9%, cu aproape 4.000 de firme și PFA-uri intrate în insolvență de la începutul acestui an.

„Depinde de cum sunt poziționate firmele în acest vulcan inflaționist. Cele care ocupă poziții de monopol și care sunt în focarul inflației, cum sunt companiile din energie care sunt vehiculul prin care se creează inflația, ele nu vor avea nicio problemă. Care sunt mai aproape situate de focarul inflației au probleme mici, însă cele mai mari probleme le vor avea cele care sunt la margine. Ca exemplu, librăriile și editurile, sunt genul de companii care sunt la limita externă a interesului nostru și vor fi printre cele care vor avea cel mai mult de suferit din acest vulcan inflaționist.

Guvernul a anunțat majorări de salarii, dar cred că întreaga politică a statului este una de austeritate – adică de scădere a cheltuielilor salariale prin inflație. Doar unii dintre acești bugetari își vor conserva veniturile în termeni reali. Cel mai bun exemplu sunt medicii, care în 2018 au beneficiat de una dintre cele mai mari creșteri salariale, însă ele nu au mai crescut între timp iar INS a subliniat o scădere masivă a salariilor reale în sănătate”, a precizat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De altfel, potrivit INS, cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat în domeniul transporturilor și în activităţi de servicii anexe extracţiei, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă (4-6%). Cele mai semnificative scăderi salariale cu fost la activitățile de editare (14,2%), între 4 și 7% ȋn fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente. „În sectorul bugetar3
s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ȋn învăţământ (-6,6%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), ȋn administraţia publică (-1,5%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-1,0%)”, se arată în comunicatul INS de luni.

Fiscul pune poliția pe urmele datornicilor


Dacă în urmă cu câteva luni, ANAF anunța că are în vizor peste jumătate de milion de români suspectați că fraudează statul român prin evaziune, cu un risc identificat atunci când există o neconcordanță de cel puțin 50.000 de lei între venitul și bunurile declarate, luni Fiscul a trimis la Poliție situația a peste 53.000 de firme pentru începerea urmăririi penale. Restanțele sunt însă în medie de doar 7.000 de lei, iar economiștii sunt de părere că o astfel de procedură nici măcar nu se justifică în cazul unor astfel de firme.

„În numeroase cazuri, neplata taxelor nici măcar nu este rea-voință, ci e determinată de context: clienții nu au plătit la timp facturile; statul nu a returnat TVA sau banii de concedii medicale sau alte sume; sunt erori de raportare; sau pur și simplu firma este într-un impas de cash-flow. Suma medie datorată este de 7.096 lei, deci sunt cu siguranță și numeroase sume derizorii de plată. Ancheta penală este un instrument costisitor și consumator de timp și resurse. Este fără sens deschiderea unui număr atât de mare de dosare penale. Măcar un plafon minim al sumelor datorate trebuia impus, așa încât să nu se consume resursele pentru recuperat mărunțiș”, este de părere sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovație Publică.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că în astfel de cazuri, costurile unei astfel de anchete depășesc cu mult valoarea datoriilor ce trebuie recuperate. „Astea sunt niște costuri, ei își folosesc juriștii, adică oamenii pe care noi îi plătim, pentru recuperarea unor datorii de 7.000 de lei – păi numai salariul acestuia, drumurile, cei din MAI – și nu justifică o astfel de procedură. Este contraproductiv economic. Apoi, în România, companiile de stat au un grad de îndatorare mult peste sectorul privat, cred că vorbim de 2/3 din totalul datoriilor, plus datoriile pe care însuși statul le are către firmele private – toate acestea compromit un demers justificat, de a pune ordine în finanțe și de a trata oamenii în mod egal”, a precizat acesta pentru FANATIK.

Analiștii economici susțin că este mai degrabă un semnal al Fiscului menit să-i sperie pe antreprenori în condițiile în care autoritățile caută să crească încasările bugetare.

„E o vânătoare de vrăjitoare, nimic altceva. O măsură pompieristică luată de autorități în tentativa de a convinge practic antreprenorii de a-și plăti datoriile. Această măsură e lipsită de acea analiză necesară înainte ca dosarele penale să fie trimise la poliție, înainte de a se ajunge în această fază. Trebuiau ca firmele respective să treacă printr-o anchetă fiscală, să se vadă care sunt motivele pentru care nu și-au plătit datoriile la stat și apoi să le trimită la poliție. În acest condiții însă e pur și simplu o măsură birocratică menită să sperie antreprenorii, să-i determine să se caute prin buzunare, să găsească soluții pentru a-i plăti statului pentru că acesta are nevoie de bani”, a precizat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.