Ciprian-Titi Stoica (AUR): tranzitarea canalului Bâstroe, în contextul războiului, încălcă convenții din domeniul protecției mediului
Canalul Bâstroe, construit de Ucraina în fostul județ Ismail al României anexat ilegal de URSS și incorporat Ucrainei, a fost tranzitat de către nave încărcate cu cereale, chiar dacă încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului. Deputatul AUR Ciprian-Titi Stoica a solicitat MAE și Ministerului Mediului o analiză cu privire la impactul asupra mediului, precum și asupra brațului Chilia al fluviului Dunărea. MAE precizează că ultimele acțiuni au fost întreprinse în contextul războiului, fiind vorba doar de o excepție.
În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. Autorităţile de la Kiev susţin însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic – ţara noastră ar pierde bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina. În pofida numeroaselor proteste emise de București, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.
„Acordul transmis în luna iulie pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe de către navele sub pavilion terț încărcate cu cereale are o natură excepțională și limitată, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru transporturile ucrainene de cereale. Odată cu acordul părții române a fost subliniată menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului„, se arată în răspunsul Ministerului Afacerilor Externe.
Decizia autorităților române, privind folosirea canalului Bâstroe vine în contextul, potrivit MAE, eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat, precum și pentru asigurarea securității alimentare în regiune.
Construcţia acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Raportul celei de-a opta reuniuni a Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, reamintește decizia autorităților ucrainene de a renunța la proiectul inițial și a notifica partea română în legătură cu noul proiect.