Consiliul European: Sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin pentru Ucraina. Migrația, marea provocare

Cei 27 de lideri ai UE se întâlnesc la sfârșitul acestei săptămâni pentru a discuta despre mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, mai mult sprijin pentru Ucraina invadată dar și pentru marea provocare care a revenit în forță pe agenda europeană după pandemia de Covid: migrația.

Liderii UE trebuie să găsească la reuniunea Consiliului European de joi și vineri, de la Bruxelles, mai multe modalități de a trage Moscova la răspundere pentru invazia neprovocată și nedeclarată a vecinului său, precum și pentru folosirea bunurilor rusești, înghețate în Europa, la finanțarea reconstrucției Ucrainei.

„Avem nevoie de sprijinul general al Consiliului European pentru a accelera livrarea de arme către Ucraina luna aceasta, luna viitoare. Ele vor fi cruciale, deoarece Rusia plănuiește o ofensivă. Dacă am avea deja toate acestea, am putea începe o contraofensivă”, a spus un oficial ucrainean, sub protecția anonimatului pentru Reuters.

Liderii blocului comunitar trebuie să dezbată și strategia generală de migrație a UE, pentru prima dată din 2018. Dar nu se așteaptă nimeni nici la rezolvarea ei și nici la progrese prea mari.

„Reuniunea din această săptămână a Consiliului European va aborda aspecte importante pentru UE. În cadrul reuniunii pregătitoare de astăzi, găzduită de preşedintele Consiliului European, ne-am axat pe sprijinul acordat Ucrainei pe toate dimensiunile, pe consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene şi pe punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a migraţiei ilegale”, a scris Klaus Iohannis, marți, pe Twitter după o videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii de joi și vineri.

Migrația, marea provocare

Migrația a revenit pe agenda Uniunii Europene după ce numărul de persoane care intră ilegal în UE a atins niveluri nemaiîntâlnite din 2016.

Austria a acuzat Ungaria că permite migranților să treacă neînregistrați peste granița sa. Franța a atacat Italia pentru redirecționarea navelor de salvare a migranților din porturile sale. Bulgaria a fost furioasă după ce premierul olandez a sugerat că migranții ar putea intra în țară din Turcia cu o mită rapidă de 50 de euro, scrie Politico.

Toată lumea vrea să fie văzută luând o poziție fermă în această problemă. Nu sunt mulți oameni politici care ar risca să fie percepuți de propriul electorat predispuși la compromis asupra a ceea ce alegătorii consideră că reprezintă interesele lor naționale.

„De-a lungul anilor am învățat că asumarea unor poziții de principiu cu privire la aceste probleme este grozavă pentru presă”, a declarat prim-ministrul olandez Mark Rutte unui mic grup de jurnalişti luna trecută. Dar atunci când liderii UE se reunesc, „trebuie să găsim soluții practice care vor ajunge cumva la o viziune majoritară. Și la final, trebuie să fie unanimitate.”

Rutte, unul din cei mai longevivi lideri ai blocului comunitar se confruntă cu această problemă din 2010. Sub presiune înaintea alegerilor din martie, el dorește să arate că apără interesele olandeze. De altfel, Rutte este unul dintre liderii UE care au făcut eforturi pentru a menține problema pe agenda de discuții, chiar dacă a spus că nu are prea mari așteptări.

„Nu cred că în 9 și 10 februarie vom spune: „Acum, problema este rezolvată”. Dar vom avea o idee mult mai clară despre ceea ce trebuie să continuăm să lucrăm”, a spus el jurnaliştilor înainte de summit, anticipând că pași importanți vor fi făcuți cel mai devreme în martie sau aprilie.

Scrisoarea Ursulei către liderii UE

„UE a înregistrat o creștere masivă a sosirilor neregulate pe rutele din Marea Mediterană și Balcanii de Vest, cea mai mare cifră din 2016”, a scris președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată liderilor înaintea summitului.

Pentru von der Leyen, reapariția problemei este o provocare. În 2020 a făcut o propunere de revizuire a procesului de distribuire a migranților, fără prea mare susținere. Apoi, președintele Comisiei a încercat să rezolve problema, cu două excepții.

Comisia a reacționat rapid după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, având nevoie de doar 10 zile pentru a le acorda ucrainenilor dreptul de a rămâne și de a lucra în UE. În schimb, a contracarat cu maximă vigilență tentativa dictatorului belarus Alexandr Lukașenko de a „inunda” Uniunea în 2021 cu imigranți.

În scrisoarea adresată liderilor UE, von der Leyen a prezentat o serie de propuneri fragmentare care, a spus ea, „ar face imediat diferența.” Cele privind întărirea frontierelor externe ale blocului sau facilitarea repatrierii solicitanților de azil respinși cel mai probabil că vor obține sprijinul liderilor care se întâlnesc în această săptămână.

Altele, însă, cum ar fi înregistrarea migranților în țările în care ajung sau acordul privind o listă de țări sigure, din afara UE, în care migranții să fie trimiși în afara blocului, vor fi, cel mai probabil, greu de acceptat.

Un alt punct de conflict ar putea fi utilizarea banilor UE pentru construirea de garduri. Austriecii, care au făcut propunerea, sunt susținuți de liderii Partidului Popular European, în frunte cu Manfred Weber.

Dar Comisia a respins constant această propunere, argumentând că ridicarea barierelor nu va face decât să redirecționeze migranții către alte puncte de intrare.

Cât privește Noul Pact privind Migrația și Azilul, propus de Comisie în 2020, acesta figurează undeva la marginea agendei de lucru și sunt slabe speranțe ca liderii UE să ia vreo decizie asupra sa.

Zelenski, invitat la summitul liderilor UE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat să participe la un summit al liderilor Uniunii Europene, a anunțat UE luni, pe fondul informațiilor că ar putea fi la Bruxelles chiar săptămâna aceasta.

Charles Michel, președintele Consiliului European al liderilor naționali ai UE, l-a invitat pe Zelenski „să participe personal la un viitor summit”, a scris un purtător de cuvânt al lui Michel pe Twitter.

Purtătorul de cuvânt, Barend Leyts, nu a spus dacă Zelenski a acceptat invitația, dar a precizat că nu vor fi furnizate alte informații „din motive de securitate”.

Zelenski a obținut miercuri angajamentul Marii Britanii de a-i antrena pe piloții ucraineni pentru avioanele de luptă avansate ale NATO și s-a adresat parlamentului britanic, întrunit în sediul său istoric de la Westminster Hall, construit în urmă cu 900 de ani.

Dacă va participa la summitul UE, de joi și vineri, de la Bruxelles, președintele ucrainean va cere, joi, liderilor UE să accelereze livrarea de arme către Ucraina, arme pentru a lupta împotriva Rusiei și va cere ca Kievul să adere la UE, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean, citat de Reuters.

„Președintele meu călătorește pentru a obține rezultate”, a spus oficialul ucrainean. „Astăzi se află într-o călătorie în străinătate. În primul rând, principalul scop este [să obțină] arme. Avem nevoie de sprijinul Consiliului European pentru a accelera livrările de arme către Ucraina”.

Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că Kievul are nevoie de artilerie cu rază lungă de acțiune și mai multe tipuri de muniție, precum și tancuri de luptă și avioane de luptă.

Zelenski este de așteptat să se adreseze Parlamentului European joi dimineață și apoi să se alăture liderilor UE, în cea de a doua călătorie a sa în străinătate de la invazia rusească în Ucraina, de la care se împlinește un an pe 24 februarie.

Deși a participat la fiecare summit al UE de atunci, ar fi prima dată când se va afla în aceeași încăpere cu liderii blocului comunitar din februarie 2022 încoace.

Apoi, el ar urma să facă o vizită la Paris pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz.

„Avem mare nevoie nu de acum, ci de ieri, de artilerie cu rază lungă de acțiune, toate tipurile de muniție pentru artilerie. Muniție, muniție, muniție, folosim multă muniție în fiecare zi”, a spus oficialul ucrainean.

„Tancuri de luptă – decizia a fost luată de mai multe state membre, dar nu avem tancuri deocamdată. Acest lucru trebuie accelerat. Avem nevoie de avioane de luptă”, a spus oficialul.

Zelenski le va cere, de asemenea, liderilor UE să acţioneze rapid la cererea ţării sale de a adera la blocul occidental, precum şi sprijin pentru planul de pace al Kievului, potrivit aceluiași oficialul.

„Suntem absolut siguri că decizia de a începe negocierile de aderare poate fi luată în acest an”, a spus el.

Cu toate acestea, țările UE au avertizat, încă de la Summitul Ucraina – UE, de la începutul acestei luni, că nu există o cale rapidă pentru aderare și au spus Ucrainei că trebuie să-și intensifice lupta împotriva corupției, printre alte reforme, subliniind că a deveni țară membră este un proces complex care durează ani de zile.

Dincolo de îndeplinirea multiplelor criterii juridice și economice, Ucraina ar trebui să învingă și reticența politică a statelor fondatoare ale UE, inclusiv Franța și Țările de Jos, reticente în a aduce o țară mare din est în blocul comunitar, o mișcare care ar schimba echilibrul de putere și fluxurile financiare din blocul cu 27 de națiuni.

Oficialul ucrainean a spus că Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă rusă în curând.

„Când începe ofensiva, președintele meu nu va putea călători în martie. Așa că este foarte important să obținem rezultate acum”, a spus oficialul, subliniind că Ucraina are nevoie de arme acum.

„Nu vom folosi niciodată aceste sisteme pentru a captura o parte din teritoriul unei alte țări, nu vrem o parte a Rusiei. Dar ne vom lupta pentru teritoriul nostru”.