Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei în România

Sfântul Andrei, sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie, este unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul ortodox românesc. El este considerat patronul României și al mării, iar sărbătoarea sa este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul românilor. Sfântul Apostol Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Ei au călcat pe urmele tatălui, trăind din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. Martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, Andrei l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Tradiții și obiceiuri Sfântul Andrei 2023


Iată câteva obiceiuri tradiționale desfășurate în noaptea de Sfântul Andrei, o perioadă încărcată de tradiții și superstiții în cultura românească:

Încolțirea Grâului pentru Aflarea Recoltei Viitoare


Gospodarii practică tradiția de a pune grâu la încolțit în noaptea Sfântului Andrei, un gest menit să dezvăluie perspectivele recoltei și prosperității familiei pentru anul viitor.

Alungarea Spiritelor Nedorite

O superstiție îndrăgită este aceea că spiritele rele nu vor pătrunde în casă dacă gospodinele întorc cănile cu gura în jos. Usturoiul agățat la intrare și busuoicul adăugat în hrana animalelor sunt alte practici pentru alungarea spiritelor malefice.

Ritualul în Cimitir pentru Dezlegarea Misterelor


Cei dornici să dezlege mistere din trecut participă la un ritual special în cimitir, privind într-un vas cu apă descântată pentru a vedea evenimente din istoria lor.

Vizionarea Alesului prin Oglinzi și Lumânări


Fetele care caută să-și descopere ursitul pot încerca să stea goale între două oglinzi la miezul nopții, ținând lumânări aprinse în mâini. În oglinda din spate, se vor vedea scene din viitor și chipul celui sortit.

Prevestirea Aspectului Iubitului cu Lumânări și Verighetă


O altă modalitate de a afla cum arată iubitul este să ții două lumânări aprinse și să privești într-un pahar cu apă în care a fost plasată o verighetă sfințită.

Ritualul cu Ulciorul de Lut pentru Cucerirea Inimii Iubitului


În miezul nopții, fetele întorc un ulcior de lut cu gura în jos, pun trei cărbuni încinși și rostesc o incantație pentru a cuceri inima iubitului viitor.

Fir de Busuioc sub Pernă pentru Visarea la Iubit


Fetele care aspiră la căsătorie ascund un fir de busuioc sub pernă pentru a visa la iubitul lor.

Apariția Strigoilor și Protecția cu Usturoi


Există credința că în ajun apar strigoii, iar oamenii se apără cu usturoi. Copiilor li se făcea cruciuliță cu usturoi, iar pragul casei, ușile, geamurile și grajdurile sunt unge cu usturoi pentru a respinge spiritele rele.

Semnele Meteorologice ale Nopții de Sfântul Andrei


Oamenii consideră că vremea din această noapte prevestește caracteristicile iernii care urmează. Un cer senin înseamnă o iarnă blândă.

Sute de mii de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei


Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei. Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi, Andreeas, Andreiasi/Andreiaşi, Andreiu, Andrew, Andrey, Andrias/Andriaş; Andries/Andrieş, Andru, Andrusa/Andruşa; Andrusca/Andruşca/Andruşcă; Andruta/Andruţă; Andrăs/Andras/Andraş; Andrea; Andreas/Andreas/Andreaş ; Andu; Endre; Ondras.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea, urmat de Andra, Andrada; Andreia; Andrusa/Andruşa; Andrusca/Andruşca; Andruta/Andruţa; Andrea/Andrea; Deea; Deia.

Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1995, ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei, iar din 1997 sfântul a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.