Scandalul Bîstroe ia amploare: Ucraina încalcă convențiile internaționale. UE nu e de acord cu adâncirea

Discuțiile purtate luni la Ministerul Transporturilor privind lucrările de adâncire ale canalului Bîstroe au scos la iveală fapte cu premeditare, dat fiind că măsura a fost aprobată din decembrie.

Ministerul Transporturilor a convocat luni de urgență toate instituțiile subordonate cu atribuții privind operațiunile de adâncire ale canalului Bîstroe, existând informații că au fost deja efectuate lucrări de adâncire de minimum 2,5 metri.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că inclusiv Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, a fost informată cu privire la măsurile luate de partea ucraineană, oficialul european dând asigurări că Bruxelles-ul nu va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu.

În plus, potrivit Convenției de la Belgrad, din 1948, singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI.

Debite scăzute pe brațul Sulina
Concret, până în acest moment se știe că ucrainenii au dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bîstroe, fără a informa partea română asupra demarării lucrărilor, existând indicii clare că acea comunicare oficială a părții ucrainene (ex. comunicatul Ambasadei) s-a bazat pe informații false și pe negarea realității.

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bîstroe a unor nave mari.

În ce privește brațul Sulina, sursele citate au precizat pentru „Adevărul” că debitele sunt deja scăzute, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport.

În plus, precizează sursa citată, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritime aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm”, a menționat sursa citată.

Acțiuni premeditate
Informații verificate de oficialii români arată că lucrările pentru navigația pe Canalul Bîstroe au fost aprobate de Consiliul de miniștri ai Ucrainei încă din luna februarie 2022 (înainte de începerea războiului).

Ulterior, războiul ar fi fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe Canalul Bîstroe, deși Acordul bilateral permitea ca doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane să poată tranzita Canalul. (Navele statelor riverane pot tranzita doar respectând adâncimile inițiale ale Canalului Bîstroe- 4.2. Dar intrarea unor nave terțe din zona maritime conduce, de fapt, la necesitatea adâncirii șenalului)

Ucraina recunoaște că a adâncit Canalul Bîstroe
Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.

Cu o zi înainte, ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bîstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Ulterior, pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.