Raisa Enachi (AUR): Pentru a descuraja consumul de droguri trebuie să luăm măsuri imediate și să investim în educație și prevenție

În urma tragediei de la 2 mai, politicienii s-au întrecut în declarații, însă nu s-a luat nicio decizie concretă. În contextul acestui grav accident, dar și al creșterii consumului de droguri în rândul tinerilor, sunt necesare acțiuni imediate și investiții în educație și prevenție, susține deputata AUR Raisa Enachi.

România este zonă de tranzit, dar și piață de desfacere pentru droguri. Situația este îngrijorătoare, având în vedere că la noi în țară 70% din consumatorii de droguri sunt elevi și studenți.

„Pentru a aborda această problemă, trebuie să luăm măsuri imediate și să investim în educație și prevenție. Trebuie să furnizăm tinerilor informații corecte și accesibile despre riscurile consumului de droguri și să promovăm dezvoltarea de strategii sănătoase de gestionare a stresului și a presiunilor sociale”, subliniază Raisa Enachi. Din păcate, autoritățile abilitate tratează cu superficialitate această problemă: organismele cu atribuții în domeniul combaterii traficului și consumului de droguri sunt subdimensionate.

Agenția Națională Antidrog, deși numele sugerează o instituție de anvergură, este, de fapt, o direcție în cadrul Ministerului de Interne, cel mai probabil ignorată cu grație. În plus, numărul de procurori specializați este redus. La Secția de combatere a traficului de droguri la DIICOT sunt doar 14 procurori specializați pe droguri, iar numărul polițiștilor se ridică la aproximativ 250, la nivel național, precizează deputata.

Însă, o singură instituție nu poate face acțiuni de amploare, ci este nevoie de colaborare interinstituțională întrucât, în special în ceea ce privește consumul de droguri în rândul elevilor, este o chestiune ce ține de educație și prevenție. În acest context, Raisa Enachi l-a interpelat pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și a cerut răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Câte centre pentru tratarea consumatorilor de droguri există în țară?
  2. Este România pregătită să își asume responsabilitatea pentru tinerii care se consideră, deja, o cauză pierdută pentru societate?