Moştenesc pacienţii transplantaţi amintiri de la donatorii lor?

Cercetătorii încă mai fac studii şi încearcă să înţeleagă ce se petrece în mintea şi în corpul celui care a trecut, recent, print-o procedură de transplant.

De când transplantul de organe a fost introdus în practica medicală şi a devenit o posibilitate de recuperare sau chiar de salvare de vieţi, numărul pacienților care se află pe lista de așteptare sau care ajung să fie supuși unei astfel de proceduri a crescut constant. Medicii au descoperit că există situaţii în care, după transplant, grupa sanguină sau chiar ADN-ul beneficiarului s-au modificat.

Atunci când organul primit este inima sau ficatul, în timp, beneficiarul va ajunge să aibă grupa sanguină a donatorului. Însă altceva atrage, mai nou, atenţia cercetătorilor.

Aceştia încearcă să elucideze un fenomen nou care se manifestă în special la beneficiarii transplantului de inimă: transferul de memorie. De ce se întâmplă asta? Cum e posibil? Şi ce legătură are inima cu creierul?

„Ceva“ din donator continuă să trăiască

Se cunosc deja zeci de cazuri bine documentate în care beneficiarul unui transplant de organe a suferit schimbări de personalitate în urma intervenției. A împrumutat chiar şi din trăsăturile de caracter ale celui de la care a primit, de pildă, un ochi sau chiar şi un lob de ficat. Ca şi cum mare parte din educaţia, trecutul, manierele, obiceiurile, deprinderile şi „apucăturile“ donatorului s-ar fi transferat, cumva, la noua gazdă. Practic, personalitatea beneficiarului a început să o reflecte pe cea a donatorului.

Fenomenul este și mai accentuat în cazul celor care au beneficiat de un transplant de inimă. Într-un studiu publicat în jurnalul Quality of Life Research, 47 de beneficiari care au primit o inimă nouă prin transplant au fost intervievați pe o perioadă de doi ani. 79% nu au sesizat nicio schimbare de personalitate în acest interval,

 » Aflați mai multe informații aici.