Grevele provocate de creșterea vârstei de pensionare sufocă Parisul. ”A devenit o uriașă pubelă”
Parisul s-a transformat în orașul gunoaielor. Gunoierii sunt în grevă, protestând împotriva planului guvernului de a le crește vârsta de pensionare
Munți de saci de gunoi blochează străzile. Șobolanii și porumbeii ronțăie baghete pe trotuare. Un miros persistent și neplăcut plutește în aer. Acesta este Parisul din 2023. Orașul luminii și al iubirii s-a transformat în Orașul gunoaielor.
Parisul ”a devenit o uriașă pubelă”
Gunoierii au intrat în grevă în urmă cu mai bine de o săptămână pentru a protesta împotriva planului guvernului francez de a le crește vârsta de pensionare. Acum, aproximativ 7.000 de tone de gunoaie se adună pe trotuarele din Paris, spune municipalitatea, fără ca nimeni să le colecteze și mulți locuitori au devenit nerăbdători să găsească soluții. Capitala Franței “a devenit o uriașă pubelă de gunoi în aer liber”, a declarat ministrul transporturilor, Clément Beaune, relatează Washington Post.
Este probabil ca această criză să ajungă la un punct culminant săptămâna aceasta, când parlamentarii francezi vor dezbate și vota propunerea guvernului de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, o reformă nepopulară pe care președintele Emmanuel Macron o susține ca fiind necesară pentru a păstra sistemul de securitate socială al țării.
Conform propunerii, gunoierii, care beneficiază de un statut special deoarece munca lor este fizic solicitantă, ar urma să-și vadă vârsta de pensionare crescută de la 57 la 59 de ani. Sindicatele spun că acest lucru este inacceptabil. Aceștia spun că gunoierii se confruntă cu mai multe probleme de sănătate decât alți lucrători, deoarece transportă încărcături grele, sunt expuși la materiale toxice și lucrează în ore neregulate.
În încercarea de a forța guvernul să dea înapoi, gunoierii municipali și lucrătorii din domeniul salubrizării au intrat în grevă săptămâna trecută și au votat recent pentru prelungirea grevei cel puțin până luni. Criza a declanșat lupte politice interne între miniștrii guvernului și autoritățile municipale din Paris cu privire la modul de reacție.
Criza gunoiului a înrăutățit criza șobolanilor
Aproximativ jumătate din cartierele Parisului – inclusiv unele dintre cele mai bogate – sunt deservite de gunoieri și lucrători de salubritate municipali, în timp ce furnizorii privați de servicii sunt responsabili pentru cealaltă jumătate.
Angajații din sectorul privat lucrează în continuare, dar greviștii blochează trei instalații de incinerare a gunoiului din afara Parisului, astfel încât o parte din gunoiul care este ridicat nu are unde să se ducă. Unii locuitori au rămas cu gunoiul neridicat de mai bine de o săptămână, ceea ce i-a determinat să raporteze mirosuri nocive și șobolani pe străzile lor.
Șobolanii reprezintă o problemă în Paris chiar și atunci când gunoiul este ridicat în mod regulat. În iulie, Academia Națională de Medicină din Franța a declarat într-un avertisment de sănătate publică că Parisul are un raport de 1,5 până la 1,75 șobolani pe cap de locuitor – ceea ce îl face unul dintre cele 10 “cele mai infestate orașe din lume”. Șobolanii de canalizare pot transmite boli zoonotice oamenilor prin excrementele lor sau prin mușcături și zgârieturi și reprezintă o “amenințare pentru sănătatea umană”, a declarat academia.
Sacii de gunoi care se adună pe străzi, în special de la restaurante și baruri cu deșeuri alimentare, sunt susceptibile de a atrage mai mulți șobolani. Beaune a declarat pentru postul de televiziune France 2 că greva este acum “o problemă de sănătate publică și de salubritate”.
Jean-François Rial, președintele biroului de turism din Paris, a declarat pentru Agenția France-Presse că situația nu este, de asemenea, “optimă pentru vizitatorii străini” – o problemă care ar putea fi în curând deosebit de îngrijorătoare, deoarece Parisul se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2024. Online, parizienii au împărtășit meme-uri umoristice în care șobolanul este noua mascotă oficială a Jocurilor de la Paris.
Primarul Parisului susține greva gunoierilor
Guvernul a declarat că l-a instruit în mod oficial pe șeful poliției din Paris să își folosească puterea pe care o are în conformitate cu legislația franceză pentru a forța anumiți lucrători critici să înceteze greva și să se întoarcă la muncă, o măsură căreia i s-a opus primarul Parisului, Anne Hidalgo.
Hidalgo – care este membră a Partidului Socialist de stânga și a candidat fără succes la președinție anul trecut împotriva lui Macron – și-a exprimat sprijinul pentru grevă.
Primul ei adjunct, Emmanuel Grégoire, a declarat că primăria a angajat firme private pentru a curăța spațiul de pe trotuare, astfel încât gunoaiele să nu devină un risc pentru securitate. “Nimeni nu este încântat de această situație”, a declarat Grégoire, numind Parisul și alte orașe “victime” ale refuzului guvernului de a se angaja în discuții cu sindicatele în ceea ce privește reforma pensiilor.
Macron, care a fost reales pentru un al doilea mandat anul trecut, s-a confruntat cu o opoziție fermă din partea sindicatelor și a lucrătorilor față de planul său de reformare a sistemului de pensii din Franța. El a abandonat un efort de revizuire a sistemului de pensii în 2019 în fața protestelor și după ce a început pandemia. Acum, experții spun că el își mizează moștenirea politică pe succesul acestei reforme.
Conform propunerii actuale, vârsta minimă de pensionare ar urma să fie crescută treptat de la 62 la 64 de ani. Fiecare generație născută după 1 septembrie 1961 va lucra cu trei luni mai mult decât ultima, în timp ce majoritatea persoanelor născute după 1968 vor trebui să lucreze până la 64 de ani pentru a primi pensia de stat completă. Anumiți lucrători, inclusiv cei care colectează gunoiul, vor lucra mai puțin. De asemenea, propunerea ar forța mai mulți lucrători să contribuie la sistem pentru mai mult timp – de la 42 la 43 de ani – înainte de a deveni eligibili pentru a primi pensie.
Grevele perturbă de câteva săptămâni serviciile din Franța
Macron spune că reforma este necesară pentru a finanța pensiile pe măsură ce speranța de viață crește și pentru a menține Franța competitivă din punct de vedere economic, în condițiile în care multe țări își măresc propria vârstă de pensionare.
Criticii spun că Macron nu este în contact cu realitățile vieții muncitorilor francezi și că așa-numiții ”muncitori cu gulere albastre” (angajații care efectuează muncă manuală grea n.r.) vor avea cel mai mult de suferit. Grevele pe această temă au perturbat timp de săptămâni întregi serviciile, de la transportul public la centralele electrice.
Propunerea a trecut de Senatul francez pe 11 martie, dar Adunarea Națională nu a reușit să o aprobe în termenul stabilit. Ea va fi acum examinată de o comisie formată din parlamentari din ambele camere, cu scopul de a rezolva dezacordurile pentru a prezenta Parlamentului un text care să poată strânge suficient sprijin pentru a fi votat ca lege. Comisia și-a început activitatea miercuri, iar un vot este așteptat joi.
În cazul în care ambele camere nu pot ajunge la un acord, guvernul lui Macron are opțiunea, conform Constituției Franței, de a forța adoptarea reformei fără vot. Această mișcare ar fi probabil nepopulară, iar guvernul a declarat că speră să o evite.