Ziua în care Comisia Europeană a recunoscut că a greșit. Ce reține România din discursul privind Starea UE? (Op-ed)

Au fost multe emoții în dimineața de 14 septembrie 2022 în plenul Parlamentului European. Discursul Președintei Comisiei Europene despre Starea Uniunii a fost despre speranță, solidaritate, curaj. Dar și despre asumarea vinei, despre ce am învățat din greșeli și cum putem construi un viitor mai bun. Un discurs cu multe mesaje pe care sperăm ca decidenții români să le fi ascultat, fiindcă ele arată câteva direcții în care România ar putea juca un rol mult mai pronunțat la nivel european.

În plin război, Comisia Europeană face un pas major: recunoaște că a greșit. Că trebuia să asculte de cei care au spus de ani de zile că ignorăm gravitatea situației din vecinătatea estică și că nu luăm în serios pericolul pe care îl reprezintă Vladimir Putin. Președinta Comisiei s-a referit aici la jurnaliștii ruși și din țările vecine, la organizațiile și la toți actorii care promovează valorile democratice în Ucraina, Moldova, Georgia și chiar Belarus.

Dar în special era necesar ca statele membre UE să fie ascultate, Polonia, țările baltice și toate țările din Europa centrală și de est care au repetat în ultimii ani că UE ar trebui să privească mai mult înspre est și să fie mai fermă în asumarea unei poziții față de Rusia. Ei bine, printre aceste țări se află și România, care ar putea profita de această asumare a Comisiei Europene că statele din estul Europei vor fi ascultate mai serios pe viitor și ar putea să se profileze ca un actor strategic privind securitatea regiunii, ca o voce care ar putea ghida Uniunea Europeană în materie de politică externă și de securitate.

O altă lecție învățată din trecut este asumarea unor ambiții mai mari la nivel european

Comisia Europeană nu a acceptat doar că UE a greșit în trecut când nu i-a ascultat pe liderii din estul Europei care au avertizat în privința Kremlinului. A acceptat și faptul că Uniunea Europeană poate fi și trebuie reformată, anunțând că e timpul pentru o schimbare a tratatelor UE. Ursula von der Leyen s-a pronunțat astăzi în favoarea declanșării unei Convenții de modificare a Tratatelor, un pas important pe acest drum al reformelor. Comisia Europeană a fost destul de echivocă pe această temă până în acest moment. Deși cetățenii participanți în Conferința privind Viitorul Europei, precum și Parlamentul European au cerut în mod repetat declanșarea procedurii de revizuire a tratatelor, statele membre sunt mai reticente în fața acestui pas.

Comisia Europeană s-a declarat astăzi, prin vocea Ursulei von der Leyen, în favoarea acestei Convenții, punând și mai mare presiune pe Consiliu să ia această decizie. Declanșarea Convenției se poate face prin majoritate simplă în Consiliu. Va depinde deci în perioada următoare de fiecare stat membru, inclusiv de România, dacă se va declanșa Convenția sau nu. România s-a declarat în prima fază reticentă în fața unui astfel de vot, dar o reformă a UE ar avantaja țara noastră din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, discutăm despre oferirea de competențe la nivel european pentru sănătate. După cum știm, pandemia de COVID-19 a arătat limitele statelor membre în gestionarea unor crize de sănătate. Dacă ar fi avut mai multe competențe în acest domeniu, UE ar fi putut reacționa mult mai bine în prima fază. Asigurarea unor competențe pentru UE în acest domeniu esențial, ar da o gură de oxigen unor sisteme de sănătate, precum cel din România, care se sufocă de prea mult timp.

Mai discutăm și de reforma sistemului de decizie în UE, mai exact despre renunțarea la principiul unanimității din Consiliu în câteva domenii cheie. După unele voci, această reformă este esențială pentru a putea discuta pe viitor despre extinderea UE, și deci despre integrarea Republicii Moldova în spațiul european.

Declanșarea unei Convenții de revizuire a Tratatelor europene are potențial de a schimba modul cum funcționează UE. De la ultima revizuire a tratatelor au trecut aproape 20 de ani, timp în care enorm de multe lucruri s-au schimbat în lume, iar modalitățile de funcționare convenite la începutul anilor 2000 nu se mai aplică crizelor prin care trece Europa la începutul anilor 2020.

România poate obține beneficii economice direct dacă se implică mai mult la nivel european

Dincolo de acest deziderat, există pași de reformă care se pot face acum, pe termen scurt, pași care au nevoie de idei creative și de asumarea unor schimbări de paradigmă. Pandemia a demonstrat că, atunci când este nevoie, UE poate să fie flexibilă și să găsească soluții inovative pentru a ajuta cetățenii să depășească problemele economice și sociale provocate de COVID-19. Cel mai de succes instrument financiar din istoria UE este fără îndoială Mecanismul de Redresare și Reziliență, care a reușit, datorită PNRR-urilor, să vină cu o modalitate nouă de a îmbina reforme cu investiții, de moduri în care să colaboreze mediul public cu mediul privat, de flexibilitate între fondurile europene, dar și despre mecanisme mai stricte prin care guvernele naționale să fie mai transparente și mai serioase în modul în care utilizează banii, fără un plan detaliat nu îi vor primi. Ei bine, la baza acestui Mecanism istoric au stat doi europarlamentari români și echipele acestora, iar România ar beneficia enorm ca expunere și vizibilitate dacă aceste idei ar fi preluate și promovate într-un efort concertat al României la nivel european. În fond, unele proiecte se pot îndeplini atunci când transcend spectrul politic.

Aspectul economic aduce un beneficiu direct României, așa cum îl aduce și oportunitatea oferită de adaptarea industriei europene și românești la contextul actual, în care independența energetică este un deziderat care trebuie îndeplinit urgent. S-au anunțat multe inițiative noi în acest discurs, precum o Bancă Europeană a Hidrogenului, prin care se vor investi 3 miliarde de euro în proiecte de dezvoltare a pieței hidrogenului; prioritizarea materiilor prime critice, unde UE va investi de asemenea fonduri în Proiecte importante comune de interes european (IPCEI) pentru extracție, rafinare, procesare și reciclare. Industria României se poate reorienta și poate beneficia din aceste noi propuneri și priorități strategice de finanțare.

O altă oportunitate de investiții o constituie planul de reconstrucție al Ucrainei, anunțat deja de guvernul ucrainean în luna iulie și care se concentrează pe trei mari etape: rezolvarea unor probleme urgente esențiale pentru supraviețuirea ucrainenilor, precum aprovizionarea cu apă; reconstrucție rapidă, adică măsuri pe termen scurt precum locuințe temporare pentru ucraineni, proiecte de reconstrucție a infrastructurii de bază în sănătate și educație (spitale și școli); etapa de creștere a rezilienței, de transformare și dezvoltare a țării pe termen lung, prin reforme și investiții. UE a sprijinit Ucraina în prima etapă, iar astăzi în discurs Președinta Comisiei Europene a anunțat că va sprijini și a doua etapă de reconstrucție, oferind pentru început 100 milioane de euro pentru construirea de școli. Este timpul pentru ca guvernul României să cheme mediul privat și orice actor interesat în a investi în Ucraina, pentru a se putea implica direct în reconstrucție și a își putea extinde influența în regiune.

România, promotor al valorilor europene în regiune

Declarațiile Ursulei von der Leyen au vorbit și despre extinderea Uniunii și au fost printre cele mai ferme în favoarea includerii statelor din Balcanii de vest, dar și a țărilor din Vecinătatea Estică în Uniunea Europeană. Republica Moldova are o șansă foarte mare pentru o mai bună integrare în spațiul european, iar multe voci s-au ridicat în favoarea includerii Ucrainei și Moldovei în piața unică europeană. Cu toate acestea, așa cum am precizat mai sus, sunt și voci care argumentează că fără o reformă a sistemului decizional european, UE nu va fi capabilă să mai absoarbă alte state membre. Deciziile europene sunt destul de greoaie deja cu cele 27 de state membre la masă, o creștere a acestui număr s-ar putea să blocheze acest proces. De aceea, reforma UE este legată de capacitatea Uniunii de a se extinde în viitorul mediu și lung. România are un interes direct în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, atât prin susținerea guvernului de la Chișinău în implementarea reformelor necesare, cât și prin promovarea la nivel european a unei capacități sporite a Uniunii de a deveni mai rezilientă strategic.

Nu în ultimul rând, România a rămas constantă la un capitol: vocea pro-europeană, printre cele mai puternice din Europa, chiar și în vremuri dificile. Fiecare eurobarometru ne-a plasat de-a lungul anilor în topul țărilor celor mai pro-europene. Iar acest rezultat se datorează și mentalității noilor generații. Acei tineri care nu au cunoscut altă țară decât o Românie europeană, parte a UE. Tineri care s-au născut și au crescut cu valorile europene. Președinta Comisiei Europene o spune foarte clar: “Această generație este o generație de visători, dar și de care fac lucrurile să se întâmple. UE ar trebui să arate ca această generație”. România nu și-a tratat tinerii așa cum trebuie și acesta este momentul să arate că se poate transforma dintr-un elev cu restanțe la unul care promovează cu brio un examen esențial: al schimbării generațiilor și al integrării valorilor europene în toate acțiunile de zi cu zi.