VIDEO NATO îl avertizează pe Putin, în caz de război direct: ‘Avem pregătiți 500.000 de soldați la un nivel ridicat de pregătire!’

Alianța NATO și-a revizuit strategia și și-a consolidat capacitățile în ultimul deceniu, ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Rusiei. Atacul asupra Ucrainei în 2022, care a urmat sprijinului său pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei și anexarea Crimeei în 2014, a determinat în mod inevitabil aliații să reevalueze dacă sunt pregătiți pentru război și să își consolideze apărarea.

„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generație”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, pentru CNN. „Am pus în aplicare cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la Războiul Rece, având în prezent peste 500.000 de soldați la un nivel ridicat de pregătire”.

Există însă apeluri pentru ca aliații să își sporească capacitățile în continuare și mai rapid.

În timp ce aliații NATO „sunt cu siguranță pregătiți să lupte în seara asta”, există încă întrebarea dacă sunt pregătiți pentru un război prelungit, cum ar fi cel din Ucraina, a spus Monaghan, subliniind că există încă de lucru într-o serie de domenii. Printre acestea se numără capacitatea industrială, cheltuielile de apărare și reziliența societății – unde ar interveni problema recrutării.
Purtătorarea de cuvânt a NATO: „Important este ca aliații să continue să aibă forțe armate capabile să ne protejeze teritoriul și populațiile”

Modul în care personalul militar este recrutat și instruit reprezintă o decizie care aparține fiecărei țări, a declarat Dakhlallah, adăugând: „Aproximativ o treime dintre țările NATO au o anumită formă de serviciu militar obligatoriu”. „Unii aliați se gândesc la conscripție. Cu toate acestea, ca alianță, noi nu prescriem serviciul militar obligatoriu”, a spus Dakhlallah.

În plus față de luptele din Ucraina, Rusia a lansat, de asemenea, un război hibrid în întreaga Europă, spun experții, care implică atacuri asupra infrastructurii, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj, interferențe electorale și transformarea migrației în armă, relatează CNN.

„Acest lucru a devenit din ce în ce mai agresiv”, a spus Monaghan. „Toate acestea înseamnă că aliații NATO se confruntă cu o situație geopolitică foarte diferită de cea din ultimele două decenii”.

Situația ar putea fi complicată și mai mult de alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie. Lucrurile vor arăta foarte diferit dacă fostul președinte Donald Trump – care a declarat că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” oricărei țări NATO care nu respectă orientările blocului privind cheltuielile de apărare – se întoarce la Casa Albă, notează CNN.

Letonia este ultimul stat care a implementat serviciul militar obligatoriu. Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie anul acesta, după ce fusese abandonat în 2006. Bărbații vor fi înscriși la recrutare în termen de 12 luni de la împlinirea vârstei de 18 ani sau de la absolvire pentru cei care se află încă în sistemul de învățământ.

„La început au existat multe reticențe”, a declarat Arturs Pīlācis, un student în vârstă de 20 de ani. El nu s-a prezentat încă la încorporare, dar a urmat voluntar un curs militar de o lună.

Dar, în cele din urmă, „necesitatea unui serviciu de apărare de stat a fost clară”, a spus el. „Nu a existat cu adevărat o opțiune în care să stăm deoparte și să ne gândim că lucrurile vor continua ca înainte din cauza agresiunii neprovocate din Ucraina”.

În aprilie, Norvegia a prezentat un plan ambițios pe termen lung care aproape va dubla bugetul de apărare al țării și va adăuga peste 20 000 de soldați recrutați, angajați și rezerviști la forțele armate. „Avem nevoie de o apărare adecvată scopului în noul mediu de securitate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre. Recrutarea în Norvegia este obligatorie, iar în 2015 a devenit primul membru al alianței defensive NATO care a recrutat atât bărbați, cât și femei în condiții egale.

Dezbateri privind recrutarea au avut loc și în alte țări europene care în prezent nu o impun. În Regatul Unit, conservatorii au lansat ideea serviciului militar în campania electorală.

Dar poate cea mai surprinzătoare transformare este în curs de desfășurare în Germania, care de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a avut o aversiune față de militarizare. Într-o altă premieră de la Războiul Rece, Germania și-a actualizat anul acesta planul în cazul izbucnirii unui conflict în Europa, iar ministrul Apărării, Boris Pistorius, a prezentat în iunie o propunere pentru un nou serviciu militar voluntar. „Trebuie să fim pregătiți de război până în 2029”, a spus el.