UE nu a reușit să ajungă la un acord privind noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea împlinirii unui an de la declanșarea războiului (diplomați)

Țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă miercuri la un acord cu privire la un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei care să fie adoptate până la împlinirea unui an de la declanșarea invaziei rusești vinerea aceasta, relatează Reuters, citând 4 surse diplomatice de la Bruxelles.

„Există mai multe subiecte nerezolvate, printre care sancțiunile asupra cauciucului și obligațiile de raportare a activelor rusești din Europa”, afirmă una dintre sursele Reuters, toți diplomații cerând ca identitatea lor să fie păstrată secretă din cauza naturii confidențiale a discuțiilor.

Sursele agenției germane de presă afirmă că statele membre ale blocului comunitar vor relua discuțiile privind noul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei joi după-amiaza. Deși nu a anunțat oficial ce curpinde, Comisia Europeană a declarat anterior că aceste sancțiuni vor viza restricții legate de comerț în valoare de 10 miliarde de euro.

Mai devreme în cursul lunii februarie Politico a dezvăluit tot pe surse măsurile propuse de executivul Ursulei Von der Leyen diplomaților UE. Potrivit Politico, noul pachet de sancțiuni pregătit de executivul european împotriva Rusiei ar urma să includă:

• noi sancțiuni financiare împotriva a 4 bănci rusești, printre care și cea mai mare bancă privată din Rusia, Alfa Bank, instituția financiară fondată de oligarhul Mihail Fridman;

• o interdicție împotriva cetățenilor ruși de a ocupa funcții în consiliile de administrație ale unor companii din infrastructura critică din cadrul spațiului comunitar, precum cele din domeniul energiei electrice sau a furnizorilor de gaze naturale;

• noi sancțiuni împotriva a 130 de persoane și entități, acestea fiind propuse de Polonia, țările baltice, Germania, Franța și alte state din UE. Printre țintele noilor sancțiuni s-ar număra lideri militari ai Rusiei, oficiali instalați de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate, jurnaliști care lucrează pentru presa de stat rusă, precum și companii și indivizi din alte țări, dar care au legături cu efortul de război al Rusiei sau grupul de mercenari Wagner.

Printre entitățile și persoanele vizate s-ar afla unele din Mali, țară africană în care mercenarii Wagner au o prezență puternică, și din Iran, stat acuzat că vinde Rusiei drone și componente pentru fabricarea acestora.

Comisia Europeană vrea noi sancțiuni împotriva exporturilor de componente electronice către Rusia

• noi interdicții cu privire la importurile de cauciuc și bitum rusesc în UE și asupra exporturilor europene către Rusia, inclusiv cele de camioane, alte vehicule grele, mașinării de construcție, pompe și alte echipamente folosite în sectorul construcțiilor;

• pachetul conține de asemenea noi interdicții privind exporturile de componente electronice pe care Rusia le-ar putea folosi să producă arme;

• includerea pe lista de sancțiuni a UE a unei companii din Dubai care este suspectată că ajută Rusia să eludeze embargoul asupra exporturilor sale de petrol pe cale maritimă.

Se crede că această companie a cumpărat mai multe nave petroliere rusești supuse sancțiunilor. Însă schimbarea proprietarului cu unul din Emiratele Arabe Unite permite navelor să transporte din nou petrol.

Una dintre țările membre ale UE a cerut includerea acestei companii pe lista de sancțiuni pentru a împiedica Rusia să își crească capacitatea de a exporta petrol. Însă doi diplomați și un oficial din UE care au discutat cu jurnaliștii de la Politico au avertizat că unele dintre țările europene aflate la Marea Mediterană și-au exprimat opoziția față de măsură în timpul discuțiilor ce au avut loc weekendul acesta.

În trecut aceste nave petroliere au funcționat sub pavilionul cipriot, crezându-se că acum acesta a fost înregistrat în țări considerate paradisuri fiscale.

UE a adoptat ultimul său pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al nouălea, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. La sfârșitul lunii ianuarie toate sancțiunile adoptate împotriva Moscovei de la declanșarea războiului din Ucraina, dar și anexarea ilegală a Crimeii în 2014, au fost prelungite cu 6 luni.

În data de 24 februarie a anului trecut președintele rus Vladimir Putin a declanșat cel mai mare conflict militar din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.