Tancuri în loc de mașini – cum se schimbă piața muncii în Germania

Sute de miliarde de euro vor fi investite în anii ce vin în industria de apărare a Germaniei. Atragerea de forță de muncă calificată din alte branșe a început deja.
În industria germană lucrurile se schimbă major: în timp ce companii de tradiție ca VW sunt nevoite să dea oameni afară, producătorii de tancuri și rachete caută urgent noi lucrători.
Un studiu actual al firmei de consultanță EY și al Dekabank arată că „țările europene membre NATO vor investi anual 72 de miliarde de euro în înarmare în anii următori, ceea ce va duce la crearea și menținerea a 680.000 de locuri de muncă.”
O cercetare a firmei de consultanță Kearney a ajuns la o concluzie similară. De câte locuri de muncă noi va fi nevoie, depinde de gradul de reînarmare al statelor europene din NATO.
Dacă acestea vor investi 2% din PIB în apărare, așa cum prevăd regulile Alianței, atunci ar lipsi până în 2030 aproximativ 160.000 de lucrători de specialitate. „La o creștere de 2,5% din PIB, ar fi nevoie de 460.000 de noi angajați, la o majorare la 3% din PIB a cheltuielilor cu apărarea, s-ar ajunge la un necesar de până la 760.000 de noi lucrători”, scriu autorii studiului Guido Hertel și Nils Kuhlwein.
Specialiști lipsesc mai ales în domeniile inteligenței artificiale și Big Data.
În prezent, firmele producătoare de armament din Germania, ca Rheinmetall și altele, au aproximativ 60.000 de angajați – dacă se adaugă și furnizorii, numărul ajunge la aproximativ 150.000, potrivit lui Klaus-Heiner Röhl, expert în armament la Institutul Economiei Germane (IW).
De unde să vină lucrătorii?
Producătorii de arme, tehnici de radar sau transmisii pentru tancuri și blindate nu caută doar angajați noi, ci și noi unități de producție pentru surplusul de comenzi așteptat.
Și ce este mai ușor de făcut decât să apeleze la branșele aflate în criză în momentul de față? „Profităm de problemele din industria auto”, a declarat șeful Hensoldt, Oliver Dörre, pentru Reuters.
Compania din Bavaria produce radare de mare performanță, precum cele folosite în apărarea aeriană în Ucraina. Unul din sistemele Hensoldt este capabil chiar să localizeze bombardiere cu tehnologie Stealth, precum avioanele de luptă americane F-35.
Se discută deja cu producătorii de piese auto Continental și Bosch pentru preluarea de lucrători de la aceste companii, după cum a confirmat șeful Hensoldt, Oliver Dörre.
La Görlitz, în estul Germaniei, la granița cu Polonia, concernul de armament KNDS va prelua o fabrică a producătorului de trenuri Alstom care ar urma să fie închisă în 2026. KNDS vrea să preia jumătate din cei 700 de angajați ai fabricii.
Concernul de armament vrea să producă în fosta fabrică de trenuri piese de construcție și module pentru tancurile Leopard 2, Puma și Boxer. Producția ar urma să înceapă deja în 2025.
Concurentul Rheinmetall se bazează, la rândul său, pe specialiști din alte branșe: un lucrător care anterior construia piese speciale pentru branșa petrolieră asamblează în prezent la o fabrică a Rheinmetall din nordul Germaniei țevi de tun pentru tancuri. O fostă cosmeticiană se ocupă acum cu lustruirea grenadelor de tanc.
Ce se poate și ce nu se poate
Trecerea din domeniul civil în industria apărării nu este însă atât de simplă, explică Eva Brückner pentru DW.
„O schimbare este posibilă doar în anumite poziții și pentru anumite funcții de specialitate”, spune consultanta de personal specializată în industria de securitate și apărare.
„Muncitorul calificat care lucrează pe banda de producție la VW și la celelalte firme similare poate de regulă să lucreze și în anumite concerne de armament.” Și un inginer de dezvoltare ar putea lucra în producția de armament după o recalificare, arată șefa firmei de consultanță Heinrich & Coll. din München.
Acest lucru nu ar fi însă posibil pentru angajații din marketing și vânzare. „Un vânzător din industria auto, obișnuit ca furnizorul de piese să îndeplinească imediat cererile sale, nu poate fi reprofilat așa de ușor în industria de armament”, explică Brückner.
Verificările de securitate reduc numărul posibililor noi angajați
Hans Christoph Atzpodien, șef al asociației germane a industriei de securitate și apărare, atrage atenția cu privire la un aspect specific firmelor de armament: pentru mulți angajați, controalele de securitate sunt obligatorii – iar acestea iau de regulă timp.
„Termenele pentru emiterea acestor aprobări de securitate nu sunt deloc destul de scurte pentru a permite o reprofilare rapidă a personalului din alte domenii”, subliniază el pentru DW.
În industria apărării se lucrează cu așa-numita listă a statelor, care pune condiții aspre pentru posibili angajați din țări considerate cu risc de securitate la adresa Germaniei.
Pe această listă a Ministerului federal de Interne se află țări ca Afganistan, China, Vietnam, Irak, Iran, Siria, Rusia și statele din fosta URSS. Și doar o ședere mai îndelungată în aceste țări a unui potențial angajat este extrem de problematică pentru acceptarea sa în firmele germane de armament.
Experți din SUA pe picior de plecare?
În Germania și în Europa nu se pot găsi, prin urmare, prea rapid suficienți angajați specializați și manageri pentru branșa înarmării. Și tocmai din acest motiv, un rol important este jucat de SUA și de președintele american, după cum arată Eva Brückner:
„Pentru că Trump a început să anunțe tăieri de fonduri la institutele de cercetare și la universități, s-a creat o șansă pentru Europa.”
Până acum, SUA reușeau să atragă forță de muncă de top din întreaga lume, datorită universităților de elită și a bugetelor masive de cercetare. „Dar dacă acum se reduc aceste fonduri, Europa are șansa să se profileze drept forță de inovație și să atragă personalul de specialitate care va părăsi America.”
Există deja cereri în acest sens din SUA, din partea celor ale căror greencard-uri nu se mai prelungesc sau a specialiștilor care nu se mai simt apreciați la locul lor de muncă din America.
Mulți dintre ei nu sunt dispuși să accepte noul curs politic și geopolitic impus de noua administrație de la Washington, spune Brückner. „Este o șansă uriașă și trebuie să profităm de ea. Putem astfel să atragem lucrători specializați foarte buni.”
Se caută angajați discreți și specialiști digitali
În general, branșa trebuie să găsească modalități noi de lucru, crede Eva Brückner. Mai multe femei în funcții de conducere la aceste firme marcate de șefi din rândul foștilor ofițeri ar fi un lucru bun. „Este nevoie de oameni discreți, dispuși să nu iasă în față prin munca lor”. Este o necesitate impusă de activitatea în domenii relevante pentru securitate.
Digitalizarea modifică, de asemenea, profilul de căutare a noilor angajați, spune consultantul Nils Kuhlwein. Specialiștii IT și experții în inteligență artificială pentru interconectarea sistemelor de armament și folosirea Big Data pentru analizarea situației de luptă sunt la mare căutare, dar foarte greu de găsit. „Branșa apărării era un domeniu tradițional analog. Acum duce lipsă de specialiștii digitali”, subliniază expertul de la Kearney.
Eva Brückner anticipează și că firmele vor trebui să-i plătească mai bine pe noii specialiști atrași: „Sunt convinsă că salariile vor trebui reajustate în sus.”