Summit Iran-Rusia-Turcia: Mizele călătoriei lui Putin la Teheran în contextul războiului din Ucraina

Vladimir Putin efectuază marţi a doua sa deplasare externă oficială de la începutul războiului din Ucraina, izbucnit pe 24 februarie. Izolat de occidentali din cauza invaziei din ţara vecină, liderul de la Kremlin se duce într-o ţară oarecum aliată Rusiei, şi anume Iran, pentru un summit tripartit cu omologul său local Ebrahim Raisi şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Oficial, summitul tripartit de la Teheran este dedicat războiului din Siria, dar un alt conflict armat se invită pe agendă, cel din Ucraina. Este o reuniune cu mize multiple în contextul în care Putin caută aliaţi sau măcar parteneriate cu state dispuse să închidă ochii la agresiunea sa militară din Ucraina şi să coopereze cu o Rusie vizată de sancţiuni. În ceea ce priveşte Siria, Erdogan anunţă de ceva timp că intenţionează să poarte o operaţiune împotriva forţelor kurde din Unităţile de Apărare a Poporului (YPG). Liderul de la Ankara vizează să lanseze o operaţiune între oraşele Tel Rifaat şi Manbij, în nordul Siriei, cu obiectivul de a stabili acolo „o zonă de securitate pe o adâncime de 30 de kilometri debarastă de terorişti”. Regimul Erdogan consideră YPG drept organizaţie teroristă din cauza legăturilor sale cu separatiştii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Nu am nevoie de permisiunea nimănui pentru a lua cu asalt zona dominată de YPG, susţine Erdogan.

În realitate, remarcă RFI, această operaţiune – la fel ca celelalte trei duse din august 2016 încoace – nu se poate realiza fără un anumit acord din partea Rusiei, principalul aliat al regimului condus de Bashar al-Assad şi cu o prezenţă importantă în zona vizată de Erdogan. Turcia are nevoie de asemenea de acordul tacit al Iranului, din cauza prezenţei unor miliţii pro-iraniene în jurul oraşului Tel Rifaat. Deocamdată, Moscova şi Teheranul nu şi-au arătat sprijinul pentru operaţiunea dorită de Erdogan. De fapt, cele două capitale sunt reticente, temându-se că o nouă intervenţie turcă ar putea duce la o deteriorare periculoasă a situaţiei din Siria, comentează RFI. Un alt subiect delicat este cel referitor la exporturile de cereale ucrainene. Ucraina denunţă blocada instituită de ruşi în Marea Neagră şi furturile de cereale din teritoriile sale ocupate. Rusia, la rândul ei, dă vina pe Ucraina şi încearcă să creeze o criză alimentară pentru a submina atât ţara pe care a atacat-o, cât şi Occidentul. Turcia, ţară membră NATO, încearcă să joace un rol de mediator în această chestiune.

Potrivit lui Iuri Uşakov, un consilier pe probleme de politică externă al lui Putin, problema cerealelor se află pe agenda discuţiei programate între liderul de la Kremlin şi omologul său de la Ankara. Negocierile dintre Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU în privinţa reluării exporturilor de cereale ucrainene sunt aproape de a ajunge la un acord, a cărui semnare este aşteptată la sfârşitul acestei săptămâni. Un centru de coordonare ar urma să fie deschis la Istanbul în vederea permiterii exporturilor via Marea Neagră. În prezent, circa 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina din cauza războiului. O altă miză a deplasării lui Putin la Teheran este, potrivit Washingtonului, intenţia Moscovei de a achiziţiona sute de drone iraniene. Dacă Teheranul a negat această informaţie, Moscova nu a făcut niciun comentariu. Dar, în opinia lui Vicent Tourret, cercetător la Fundaţia pentru Studii Strategice, informaţia furnizată de Washington este credibilă. Iranul dispune de o tehnologie ce lipseşte în Rusia, afirmă Tourret.

„Dronele iraniene sunt Toyota dronelor, un obiect low cost, uşor de utilizat (…), care efectiv poate reprezenta un interes pentru Rusia. Dronele ruseşti sunt de recunoaştere. Au început să conceapă şi să producă Orion, dar ruşii sunt în întârziere în crearea unei drone capabile atât de recunoaştere, cât şi de lovire, adică ceea ce pot achiziţiona de la iranieni”, precizează cercetătorul francez.