Subfinanțarea orașelor mici. De ce este acuzată conducerea asociației orașelor din România de complicitate cu Puterea

Orașele mici primesc în 2023 alocări de la bugetul de stat pe cap de locuitor mai mici decât cele din 2020. În urmă cu trei ani sumele erau de 830 de lei anual pe cap de locuitor, acum sunt de 810 de lei.

Asociația Orașelor din România (AOR) a fost una dintre cele mai combative organizații atât în perioada în care Liviu Dragnea decidea orice administrativ, dar și în perioada premierilor liberali Ludovic Orban și Florin Cîțu, arată Europa Liberă.

Solicitările asociației au fost mereu pentru creșterea alocărilor bugetare destinate orașelor medii și mici care nu se pot lupta cu municipiile mari atunci când vine vorba de investiții.

Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimii doi ani.

Spre exemplu, în 2020, în bugetul de stat era precizată o sumă forfetară de 830 de lei pentru fiecare locuitor din orașele mici și medii.

În bugetul din 2023, aceste sume alocate fiecărui locuitor au scăzut la 810 de lei, în condițiile crizei energetice și inflației.

Ca o comparație, alocarea bugetară pe cap de locuitor pentru cele șase sectoare ale Capitalei a crescut de la 1.000 de lei, în 2020, la aproape 2.000 de lei în acest an.

Lipsa banilor pentru micile localități urbane este pusă de o parte din membrii AOR pe aservirea președintelui organizației, Adrian Teban (ales în 2020), față de liderii partidelor de la guvernare. Acesta este primarul orașului Cugir, din județul Alba.

Primarii de comune critică în termeni duri proiectul de buget pentru 2023, spunând că se remarcă subfinanțarea micilor localități, cărora li se taie perspectiva dezvoltării. Imagine generică de la o întâlnire a Asociației Comunelor din România cu președintele Iohannis.

„Non-combatul instrumentat de către actualul Președinte al AOR cu Guvernul în detrimentul intereselor colectivităților locale a dus la crearea cetățenilor de rang unu și a cetățenilor de rang doi prin finanțarea diferențiată și practic discriminatorie a orașelor în raport cu alte unități-administrativ teritoriale. Cred că nu îi pasă de orașele care pot ajunge în criză financiara sau chiar în insolvență”, ne-a declarat Ionel Chiriță, actualul președinte executiv al AOR, cel care a intrat într-un conflict cu Teban.

Adrian Teban ne-a explicat că asociația pe care o conduce a propus un amendament prin care sumele forfetare pe cap de locuitor erau de 1.300 de lei. „Ni s-a respins. Nu sunt bani. Va fi un an foarte greu. Încercăm la rectificare să mai obținem bani pentru orașe”, ne-a explicat Teban.

Contestat din interiorul asociației

Faptul că AOR a devenit subordonată actualei guvernări PNL-PSD (sau viceversa) a fost constat chiar de membrii săi, primarii localităților urbane.

Astfel, Consiliul Director al Asociației a votat, în vara acestui an, cu 14 voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 2 „abțineri”, trimiterea propunerii de revocare a lui Adrian Teban din funcția de președinte al Asociației Orașelor din România la Adunarea Generală.

„Președintele a apelat la europarlamentari, parlamentari și miniștri liberali care au sunat la primarii din partid, dar și la primarii social-democrați ca să-i roage să nu-l schimbe pe Teban. Sunt mai mulți primari care au primit astfel de telefoane”, ne spune unul dintre membrii asociației.

Mioveniul este unul dintre orașele cele mai bogate din România, beneficiind și de prezența uzinelor Dacia. Cu toate acestea, Ion Georgescu, primarul Mioveniului, susține că a încheiat anul 2022 cu datorii de 4 milioane de euro.

„Alocările bugetare sunt mai mici decât cele prevăzute de lege. Anul trecut am primit 50% din ce calculasem că am dreptul. Situația nu este bună deloc, banii nu ajung. Deja a crescut salariul minim la 3.000 de lei. O cheltuială în plus pentru care nu avem bani”, se plânge Georgescu.

Acesta mai speră ca, prin AOR, primarii orașelor să obțină drepturile financiare la care au dreptul prin lege.

Conflict cu președintele executiv

Și Ionel Chiriță, fost președinte AOR, în prezent președinte executiv al asociației, susține că mandatul lui Teban este unul păgubos pentru interesul micilor comunități, pentru că Teban ar fi mai degrabă preocupat să mulțumească anumite persoane decât să apere interesele orașelor mici și medii.

„În ultimii doi ani, problemele primăriilor de orașe s-au acutizat. AOR ar trebui să fie unul dintre cei mai importanți parteneri de mediere cu autoritățile administrației centrale, însă aceasta nu mai reușește să își atingă scopul pentru care a fost înființată”, se mai plânge Chiriță.

Prin Codul administrativ, AOR este recunoscută ca unul dintre partenerii principali de dialog ai Executivului.

El spune că primarii de orașe au ajuns să le înscrie în alte asociații, precum cea a comunelor, și că mulți încearcă să-și rezolve problemele pe cont propriu, în timp ce alții și-au anunțat deja intenția de a demisiona din asociație.

În replică, Teban susține că Ionel Chiriță este, de fapt, supărat că i-a schimbat funcția de președinte executiv într-o poziție de director general, pe care acesta din urmă nu a acceptat-o. Chiriță a și contestat decizia modificării statutului AOR în instanță, pe motive de legalitate.

„Domnul Chiriță este de 15 ani în AOR. I-am propus postul de director general cu un salariu mai mare decât al unui primar. Nu a vrut. A dorit să fie președinte executiv. Am înțeles că ne-a dat și în judecată. Decizia nu am luat-o doar eu, ci membrii conducerii. Noi nu suntem obișnuiți să lucrăm în echipă”, a mai completat Teban.

Angajări suspecte

Criticii săi spun că președintele Adrian Teban a angajat la AOR mai multe persoane fără concurs, care în loc să slujească interesului organizației l-ar sluji pe Adrian Teban.

„Modul în care au fost angajate unele persoane și felul în care ele sunt utile în activitatea Asociației pare similar cazurilor pe care presa le-a consemnat în cazurile personajelor care în anii trecuți au fost condamnate în dosarul angajărilor fictive sau care au fost trimise în judecată pentru organizarea unor concursuri de angajare”, mai acuză Ionel Chiriță.