„Specialii”, puși să aleagă între pensia de lux și salariul de la stat

Guvernul pregătește un act normativ prin care va fi interzisă cumularea pensiei cu salariul sau drepturile asimilate acestuia, în cazul celor care activează în sistemul public. Dacă va intra în vigoare, măsura va afecta o întreagă categorie de pensionari de lux care își desfășoară activitatea în instituțiile publice.

Acte normative care să interzică celor ce activează în sistemul public să cumuleze pensia cu salariul au fost propuse și în trecut, în perioade de criză. În prezent este soluția la care a apelat guvernul PSD – PNL pentru a rezolva problema lipsei banilor din bugetul de stat. Reglementarea nu se va aplica în cazul celor care lucrează în domeniul sănătății ori a educației.

O astfel de ordonanță îi va afecta pe beneficiarii pensiilor speciale care dețin diferite funcții publice, la nivelul guvernului sau ale altor instituții precum Curtea Constituțională sau BNR. În cazul în care Guvernul va adopta ordonanța care interzice cumulul pensiei cu salariul, în maximum 15 zile, pensionarii – majoritatea „speciali” – reangajați la stat vor trebui să aleagă.

Într-o astfel de situație, toți ochii sunt îndreptați spre premierul Nicolae Ciucă, care încasează 18.000 de lei, pe lună, din pensie și alți 14.000 de lei din indemnizația de demnitar. Nicolae Ciucă a refuzat să dezvăluie care va fi alegerea sa, în cazul adoptării ordonanței. El a spus că este vorba despre o opțiune personală.

„În momentul în care vom avea o astfel de lege aprobatî, cu certitudine voi renunța la una dintre ele. Este o problemă personala pe care o voi decide în momentul în care se va concretiza decizia”, a afirmat Ciucă.

În aceeași situație mai este și ministrul Agriculturii, Petre Daeea care primește un indemnizație lunară de 13.000 de lei și o pensie de 6.800 de lei, conform ultimei declarații de avere.

Pensionarii speciali de la Curtea Constituțională

Între cei ce se vor afla într-o asemenea situație se află și judecătorii Curții Constituționale (CCR), în frunte cu președintele Marian Enache. Acesta a încasat în anul fiscal 2021 suma de 302.389 de lei de la Curtea Constituțională, în vreme ce pensia specială pe care o primește ajunge la 452.856 de lei, cu 50% mai mult. Marian Enache a încasat, conform declarației de avere, la finalul anului 2021, suma totală de 755.856 lei.

Într-o situație oarecum similară este și judecătoarea Livia Stanciu care a încasat 290.640 de lei, în 2021, conform declarației de avere, din venituri salariale și 396.714 lei din pensia specială. În total, fosta judecătoare de la Înalta Curte a obținut venituri de 687.354 de lei, conform datelor oficiale.

Cristian Deliorga, un alt membru al CCR încasează 283.980 de lei din salariu și 401.412 lei din pensie, iar Varga Attila primește 288.050 de lei din venituri salariale și 400.000 de lei din pensia specială.

Secretarii de stat care vor trebui să opteze

Există și o întreagă pleiadă de secretari de stat care cumulează, în acest moment, la nivelul guvernului, veniturile din salarii cu cele din pensii speciale.

Unul dintre aceștia este Nelu Ciobanu, fost procuror militar, secretar de stat la Ministerul Justiției, care va trebui să opteze între pensia de aproximativ 34.000 de lei pe lună și salariul de circa 10.000 de lei, după cum arată datele adevarul.ro.

În aceeași situație este și fostul judecător George Cătălin Șerban, numit de ex-premierul Florin Cîțu într-o poziție de secretar de stat la Ministerul Justiției. Acesta încasează un salariu de circa 10.000 de lei pe lună și o pensie specială de aproximativ 30.000 de lei, în jur de 6.000 de euro, conform luju.ro.

La ministerul Afacerilor Interne, secretarul de stat Romeo Simionescu, cel mai tânăr pensionar special, trebuie să aleagă între o pensie medie lunară de 9.000 de lei și un salariu de circa 10.000 de lei.

La Ministerul Muncii, secretarul de stat Florin Sergiu Dobrescu primește ca venit pentru retragerea din activitate circa 8.000 de lei, iar alți 10.000 de lei pentru funcție.

Venituri uriașe pentru conducerea BNR

Sume uriașe câștigă, cumulând pensia cu salariul membrii conducerii Băncii Naționale, în frunte cu președintele Mugur Isărescu. Deși nu se poate spune că această instituție face prea multe lucruri pentru a-i proteja pe români în fața lăcomiei băncilor comerciale, salariile merg foarte bine.

Șeful BNR, Mugur Isărirescu, a încasat 960.752 de lei ca salariu, în timp ce pensia a fost de 224.700 de lei, informează adevarul.ro.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a avut venituri salariale de 913.616 lei, în timp ce pensia este de 148.247 de lei. La fel, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu a încasat venituri salariale de 851.920 de lei, iar iar din pensie a mai primit 143.242 de lei.

Pensionari mai sunt și Virgiliu Stoenescu și Dan Rușanu. În cazul primului, veniturile de la BNR ajung la 265.000 de lei, în timp ce pensiile pe care le primește atingu un cuantum de 107.000 de lei. Rușanu a avut venituri de la BNR de 266.000 de lei în anul 2021, în timp ce valoarea pensiei era de 102.300 de lei, notează adevarul.ro.

Prevederile actului normativ propus de Guvern

Proiectul de ordonanță de urgență propus de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar înregistrat la nivelul Ministerului Finanțelor prevede o serie de măsuri de austeritate. Între acestea, una dintre prevederi vizează interzicerea cumului salariului cu pensia pentru cei care activează în sistemul public:

„Art. V – (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, operatorilor economici, prevazuti la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2013 privind intarirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitatile administrativ-teritoriale sunt actionari unici ori majoritari sau detin direct ori indirect o participatie majoritara, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrarii in vigoare a prezentului articol sunt pensionari cumularzi;

b) dupa data intrarii in vigoare a prezentului articol devin pensionari cumularzi.

(3) Pensionarii prevazuti la alin. (2) lit. a) care desfasoara activitati profesionale pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire in functie au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa isi exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie.

(4) Persoanele prevazute la alin. (2) lit. b) au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de cumul, sa isi exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie.

(5) Neindeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii in termenul prevazut alin. (3) si (4) constituie cauza de incetare de drept a raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca sau a actului de numire in functie, precum si a raporturilor de serviciu.

(6) In cazul in care optiunea este exprimata in termenul prevazut la alin. (3) si (4), plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost exprimata optiunea pentru continuarea activitatii. Sumele incasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereaza de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescriptie.

(7) Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare constatarii cazurilor prevazute la alin. (3)-(6).

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplica persoanelor care ocupa functii didactice de predare din unitatile de invatamant si functii de specialitate medico-sanitara din unitatile sanitare.

(9) Prevederile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si beneficiarilor de pensii de serviciu si pensii militare stabilite prin legi speciale”, se arată în proiectul de act normativ, conform luju.ro.