Sindromul ”inimii frânte” a luat proporții în pandemie

Cercetătorii de la Cedars-Sinai din Los Angeles, Johns Hopkins și Cleveland Clinic au descoperit că au fost mult mai multe cazuri de ”sindromul inimii frânte” în timpul pandemiei COVID. Stresul emoțional resimțit în timpul acestor aproape trei ani de pandemie a dus la acest sindrom – în termeni medicali, o boală gravă a inimii cauzată de stresul emoțional, cardiomiopatie de stres (cardiomiopatia Takotsubo), care este un fel de infarct.

Deși încă se strâng date, un studiu de la Cleveland Clinic a constatat că numărul de cazuri cu acest sindrom au crescut de la mai puțin de 2% la aproape 8% în timpul pandemiei. Iar sindromul ”inimii frânte” este deosebit de comun în rândul femeilor, atât în ​​general, cât și în timpul pandemiei.

”Sindromul inimii frânte” – e un fel de infarct – și ca orice atac de cord, poate avea simptome precum: dificultăți de respirație, dureri în piept și ritmuri anormale ale inimii -, însă, mecanismele sunt total diferite. Atacurile de cord tipice apar din cauza blocării unei artere a inimii care dăunează mușchiului inimii, explică medicul cardiolog Sharonne N. Hayes, fondator al Clinicii de inimă pentru femei din Rochester, MN. Cardiomiopatia de stres, pe de altă parte, nu implică arterele blocate, deși poate pune viața în pericol, dar inimii îi e mai ușor să se recupereze.

Nu este încă totalmente clar ce anume cauzează, de fapt, atacurile de cord induse de stres. Dr. Sharonne Hayes spune că o ipoteză nedovedită despre cardiomiopatia de stres ar fi cea potrivit căreia hormonii de stres pot provoca spasme ale vaselor de sânge din inimă: ”Nu sunt blocați permanent, dar pot restricționa fluxul de sânge și pot cauza rănirea mușchiului inimii. (…) Stresul fizic poate contribui și el”.

Cei de la Colegiul American de Cardiologie spun că femeile aflate în postmenopauză reprezintă 90% din cazurile de cardiomiopatie de stres.

 » Aflați mai multe informații aici.