Scholz pierde sprijinul politic, iar Germania se îndreaptă rapid către alegeri anticipate

Berlin – Deputații din Bundestagul german i-au retras cancelarului, luni, încrederea. Votul, iniţiat de Scholz, deschide calea pentru organizarea alegerilor anticipate. Votul de încredere a fost cerut de către Scholz, după ce ministrul liberal al finanţelor a fost demis și reprezentanţii partidului liberal au părăsit coaliţia guvernamentală tripartită.

Guvernul cancelarului social-democrat Olaf Scholz se află în faza de dizolvare. Social-democrații care dețin 207 de mandate în Bundestag au votat, simbolic, pentru Scholz. Ecologiștii care au rămas în coaliţia guvernamentală și deţin 117 mandate parlamentare s-au abţinut de la votul de încredere, iniţiat de către șeful guvernului federal. Ca atare, Scholz nu a obţinut 367 de voturi necesare care ar fi prelungit agonia politică a executivului.

Guvernul actual, totuși, va rămîne la putere pînă la instalarea unui nou executiv. Potrivit legislaţiei germane, numai pierderea încrederii poate să deschidă calea spre alegeri noi. Astfel, președintele federal, Frank-Walter Steinmeier, este cel care, potrivit Constituţiei, are acum dreptul să dispună dizolvarea Bundestagului. Vor urma alegeri anticipate, programate pentru 23 februarie 2025.

Dezbaterea din Bundestag

Inaintea votului din Bundestag a avut loc o amplă dezbatere care a fost deschisă de Scholz, iniţiatorul votului de încredere. Cancelarul a explicat celor prezenţi, cît și cetăţenilor, că votul de încredere a fost necesar pentru a pune capăt neînţelegerilor ivite în cadrul coaliţiei guvernamentale.

„Cer susţinerea dumneavoastră pentru a rămîne statornici și precauţi în ceea ce privește chestiunea războiului și păcii“.

Pe lîngă o serie de probleme interne, sociale, economice și financiare, criza declanșată în urma războiului din Ucraina a ocupat un loc central în expunerea lui Scholz.

„Am amintit aici războiul brutal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei care ţine de aproape trei ani. Înaintea viitorului scrutin, acest război îi preocupă pe cetăţeni .“

Scholz a ţinut să amintească faptul că Germania este cel mai important sprijinitor al Ucrainei din Europa.

Pe de altă parte, șeful executivului și-a reiterat poziţia adoptată vizavi de această chestiune, afirmînd:

„Nu vom face ceva ce ne-ar periclita siguranţa proprie. De aceea nu furnizăm racheta cu rază lungă de acţiune care pot lovi, în adîncime, teritoriul Rusiei. Și cu siguranţă, dacă voi fi cancelar, nici nu vom trimite soldaţi germani în acest război“

Desigur, partidele din opoziţie au atacat guvernul condus de Scholz. Reacţiile dure ale liderului creștin-democrat Friedrich Merz, candidat la funcţia de cancelar, semănau cu un discurs electoral. De fapt, și celălalte luări de cuvînt anticipau o campanie electorală agresiv-bătăioasă.

Sondajele arată că Uniunea Creștin-Democrată, cu 37 de procente, se află pe primul loc, urmată de partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) pentru care ar vota 17 la sută din electoratul german. Social-Democraţii ar obţine numai 15 procente, liberalii au scăzut sub pragul necesar de 5 la sută și nu vor mai intra în parlament. Locul lor va fi ocupat, probabil, de noul partid pseudopacifist și xenofob-naţionalist de stînga, Uniunea Sahra Wagenknecht (BSW), pentru care ar vota aproape 8 la sută dintre cei cu drept de vot.