Scrisoare deschisă de la mediul de afaceri pentru viitorul guvern – ce-și dorește Concordia

Concordia, cea mai mare confederație patronală din România, a trimis o scrisoare cu acțiunile prioritare pe care mediul de afaceri le așteaptă din partea viitorului guvern.

Aceste măsuri au ca scop restabilirea încrederii în stat și în serviciile publice, precum și echilibrarea finanțelor publice și sunt concentrate în 4 zone prioritare, identificate de Concordia:

• reducerea cheltuielilor bugetare
• echilibrarea fiscal-bugetară
• debirocratizare
• investiții

Iată pe scurt câteva dintre dorinţele exprimate în scrisoare:

• Un plan pentru desființarea privilegiilor excesive din administrația publică.
• Înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite în 2025 toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege.
• Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu și care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.
• Respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrarea și reglementare.
• Un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public și reducerea acestuia, după consultarea cât mai repede cu mediul privat.
• Menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică
• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt
• inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, așa cum se întâmplă și cu alte tipuri de contracte, de autoritățile de control.
• Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiții de concurență egală în mai multe sectoare economice: facilități de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.
• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.
• Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază.
• Numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul.
• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcție de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari.
• Simplificarea procedurilor și eliminarea cerințelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituțiile de la toate nivelurile.
• Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
• Adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiți pentru a selecta contribuabilii supuși
• controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepției de abuz și ar stimula conformarea voluntară.
• Cadru legal general unitar cu privire la desfășurarea activității de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituție care să asigure și o delimitare clară a
• competențelor și coordonarea activităților de control între autoritățile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporționalitatea sancțiunilor).
• Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații într-o manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară