Saga pensiilor „speciale”. Cum justifică ministrul Fondurilor Europene riscul ca România să piardă un miliard de euro

O reformă a pensiilor „speciale” în forma cerută de Comisia Europeană este văzută ca o „decizie radicală” de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Într-un interviu one2one, Marcel Boloș admite că România riscă să piardă peste un miliard de euro dacă ignoră jalonul din PNRR.

Subiectul pensiilor de serviciu, așa-zisele pensii „speciale”, rămâne unul complicat pentru liderii Coaliției de guvernare de la București, în ciuda mizei financiare importante.

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Rezilianță (PNRR) reformarea acestor indemnizații, iar surse politice de la București au precizat pentru Europa Liberă că, săptămâna viitoare, reprezentanți ai Comisiei Europene vor veni în România pentru a discuta pe această temă cu guvernul român, conform Euripa Libera.

Informația ne-a fost confirmată și de surse oficiale apropiate Comisiei.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, spune într-un interviu one2one că, dacă s-ar respecta ceea ce scrie în PNRR, atunci jumătate din pensiile de serviciu din România s-ar înjumătăți ca valoare.

Este vorba, conform ministrului, de aproximativ 250 de mii de pensii aflate în plată la acest moment. Conform calculelor Europa Liberă, majoritatea indemnizațiilor sunt ale militarilor și foștilor angajați ai Ministerului de Interne.

„Avem o discuție pe fond cu Comisia Europeană, pentru că, așa cum am precizat, cei 85 la sută din baza de calcul sau cât este reglementat prin această lege specială (n.r., procentul diferă în funcție de categoria profesională), este posibil să ajungă la nivelul a 45%, ceea ce înseamnă o reducere drastică a valorii pensiei speciale”, spune Marcel Boloș.

Alternativa ignorării acestei reforme ar însemna că România nu respectă unul dintre jaloanele asumate prin PNRR, ceea ce ar putea fi sancționat financiar de către Comisia Europeană.

Dacă această reformă nu va fi realizată conform criteriilor din PNRR, România riscă să piardă peste un miliard de euro, bani europeni, a avertizat ministrul Investițiilor Europene.

Marcel Boloș argumentează că decizia de a reduce la jumătate inclusiv pensiile de serviciu în plată, nu doar cele viitoare, ar fi o „decizie radicală”, ale cărei efecte sunt imprevizibile.

„Nu știu ce se poate întâmpla în sistem… [Ar putea duce] la părăsirea sau migrarea forței de muncă spre alte domenii de activitate. Pentru că, totuși, să nu uităm că au fost două instrumente de stimulare a ocupării [posturilor].”

„Asta pune în dificultate România. Totuși, avem servicii publice de importanță strategică națională. Să nu uităm că apărarea națională, ordinea publică, statul de drept sunt toate lucruri cu impact major.”

Discuții în Coaliție

Luni, ministrul Muncii, Marius Budăi, cel responsabil să realizeze un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale, conform cerințelor din PNRR (calcularea pensiilor speciale în funcție de contribuția din timpul anilor de muncă la stat) a declarat:

„Sub coordonarea domnului prim-ministru, am întocmit adrese de solicitare către toţi miniştrii de linie cu termen până săptămâna aceasta, miercuri, ora 12.00, de a se depune aceste amendamente care să respecte prevederile din cadrul PNRR”.

Ministrul Muncii a subliniat că a venit „momentul” ca ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, să meargă la Comisia Europeană.

Într-un raport al Băncii Mondiale, privind reforma pensiilor „speciale”, se indică numeroase inechități între indemnizațiile pe care pensionarii români le primesc.

Una dintre ele e aceea că pensiile de serviciu reprezintă un procent mult mai mare din salariu în comparație cu cele bazate exclusiv pe contributivitate.

Acest procent pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului se numește rata de înlocuire.

Iată câteva exemple:

• rata de înlocuire pentru pensiile militare – 65%;
• rata de înlocuire pentru pensiile din administrația publică (inclusiv magistrați) – 80%;
• rata de înlocuire vizată în sistemul general de pensii – aproximativ- 41%.
• Decarbonizarea, a doua decizie dificilă pe care România trebuie să o adopte
• O altă reformă asumată de România prin PNRR este cea privind decarbonizarea, adică reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Două mari termocentrale pe cărbuni, cele de la Turceni și Rovinari, ar trebui închise pentru a respecta acest jalon; Marcel Boloș spune că și acest obiectiv este greu de atins.

„Decizia este una cu un impact major asupra siguranței energetice naționale”, spune ministrul Boloș.

Pe 15 martie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care se referă la decarbonizarea sectorului energetic.

Astfel, a anunțat Guvernul, „se introduc în conservare sau se scot din exploatare 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit. Acestea se trec în conservare pe o perioadă de 3 ani sau chiar se scot din exploatare, începând cu luna iunie 2023.”

Este vorba despre modificările solicitate de către partenerii europeni pentru intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea, prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului, a explicat suplimentar, Executivul.

Interviul one2one integral, cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, va fi difuzat joi, 23 martie, la ora 8.