Rusia încearcă „evadarea hibridă“ din înfrângerea militară prin șantajul nuclear
Rusia a început să bombardeze Nikopol, Marganeț și alte localități din zonă pentru a provoca focul artileriei ucrainene ca răspuns, pentru a acuza Ucraina că bombardează Centrala Nuceleară de la Zaporojie și a inflama situația, pentru a forța Ucraina și partenerii săi la negocieri pentru ca Federația Rusă să evite o înfrângere militară inevitabilă. Modul de acțiune al agresorului este definit de două cuvinte: șantaj nuclear. În același timp, Ucraina este învinuită pentru apariția acestei amenințări nucleare, susține expertul independent, generalul-maior Serhi Savcenko, în Zerkalo Nedeli.
„Aceasta este o operațiune hibridă la scară largă, atent planificată, de nivel strategic. Dacă se realizează cu succes, această operațiune poate schimba cursul războiului“, explică expertul,arată Adevărul.
Este un exemplu clasic de operațiune ale căror componente sunt interconectate: capturarea centralei nucleare, bombardarea stației de către trupele ruse, acuzarea Forțelor Armate ale Ucrainei de bombardarea centralei, intimidare cu o explozie nucleară, inducerea panicii în rândul populației atât a Ucrainei, cât și a țărilor europene, acuzații absurde împotriva Ucrainei și a țărilor din Occident de crearea amenințării unei catastrofe nucleare la scară globală. Judecând după amploarea și succesiunea acțiunilor, acestea nu sunt spontane. Aceste operațiuni sunt planificate în avans. Probabil chiar înainte de începerea agresiunii, ca un plan de rezervă.
Este lumea într-adevăr amenințată de armaghedonul nuclear?
Reactoarele de la centrala nucleară Zaporojie sunt diferite de reactoarele de la Cernobîl, explică Savcenko. Folosesc uraniu slab îmbogățit drept combustibil nuclear. Nu este suficient în reactoare pentru a crea masa critică care ar fi necesară pentru o explozie nucleară. O explozie nucleară este imposibilă prin definiție. Acestea sunt legile fizicii. Dar o catastrofă de acest nivel este conturată de propaganda rusă în timpul operațiunii de dezinformare.
„Distrugerea corpului reactorului prin influență externă este practic imposibilă din cauza construcției structurilor de protecție. Acestea constau dintr-o capsulă metalică de 20 de centimetri și o carcasă de protecție de un metru și jumătate din beton de înaltă rezistență. În același timp, trebuie luate în considerare în plus proprietățile de protecție ale structurii exterioare în interiorul căreia se află reactorul, a continuat expertul. Dar, desigur, situațiile de urgență, inclusiv cele periculoase, sunt posibile în condițiile ostilităților. Cu atât mai mult dacă crearea unei astfel de situații este inițiată în mod deliberat de invadatori”.
Potrivit acestuia, o oprire de urgență a reactorului este potențial periculoasă. După oprirea reactorului, este necesar să se continue răcirea acestuia pentru un anumit timp, până când temperatura din el scade la un nivel sigur. Acest lucru este asigurat de sistemul de protecție, care constă din componente funcționale separate. În cazul distrugerii unuia sau mai multora dintre ele sau întreruperii mecanismelor care le conectează la reactor, există amenințarea de distrugere a carcasei interioare a reactorului sau a circuitului său de răcire sub influența temperaturilor extrem de ridicate. Acest lucru, la rândul său, poate duce la eliberarea de substanțe radioactive.
„În mod constructiv, sunt prevăzute mai multe niveluri de protecție împotriva unei astfel de evoluții a evenimentelor. Dar ele pot fi distruse în mod deliberat și intenționat de către ocupanți. Numai factorul uman conștient poate acționa aici, a adăugat Savcenko. – În plus, trebuie remarcat faptul că apariția unei situații de urgență și dezvoltarea acesteia sunt prelungite în timp. Personalul instruit are timpul și capacitatea de a influența amenințarea unui accident și de a preveni producerea acestuia.”
În conformitate cu scara internațională a evenimentelor nucleare, sunt definite șapte niveluri de situații de urgență, în funcție de pericolul acestora. Amploarea accidentului, intensitatea emisiei mediilor de radio radiații depind de sistemele de protecție care se defectează, fie că se întâmplă cu unele dintre sisteme sau cu toate în același timp. Astfel, există o posibilă oportunitate de a crea, ca să spunem așa, o situație de urgență controlată, condusă din exterior, a avertizat el.
„Aceasta este o opțiune pe care inamicul o poate folosi pentru a-și atinge scopul de a evita înfrângerea militară”, a adăugat Savcenko. Escaladarea unei situații de urgență reale create artificial. În același timp, va fi creată mai întâi amenințarea unei situații de urgență, iar pe viitor va fi transformat artificial într-un adevărat accident cu o anumită eliberare de substanțe radioactive, care va fi însoțit de apeluri la oprirea imediată a ostilităților și începerea lucrărilor pentru eliminarea situației de urgență. Dacă obiectivul nu este atins, se vor întreprinde acțiuni care vizează adâncirea situației de urgență și creșterea nivelului amenințărilor. Escaladarea poate continua până când agresorul își atinge scopul— prin șantaj nuclear, pentru a forța Ucraina și partenerii săi occidentali să stea cu el la masa negocierilor.”
Această opțiune este cea mai probabilă, dar nu inevitabilă. Deja astăzi, eforturile diplomației ucrainene anulează acuzațiile cinice din partea Federației Ruse cu privire la amenințarea unui dezastru nuclear, a adăugat Savcenko. Lumea civilizată cere ca Rusia să elibereze imediat centrala nucleară capturată. Probabil că Rusia, ca întotdeauna, să împiedice stabilirea controlului internațional asupra situației. Dar lumea îl lasă fără echivoc pe agresor să înțeleagă că toată responsabilitatea pentru consecințele unui posibil dezastru îi revine.
„Problema cheie în această situație este modul în care lumea poate și este gata să răspundă terorismului agresorului. Kremlinul a fost adus la înțelegerea posibilelor consecințe ale unei crime nucleare. Nu exclud ca neutralizarea sistemelor de apărare aeriană ale rușilor în timpul evenimentelor din Crimeea de la Novofedorivka să fi fost unul dintre aceste semnale”, spune Savcenko.