România intră în 2024 fără niciun metru din Autostrada Unirii în lucru

Încă un an încheiat, al cincilea de când Autostrada Unirii (A8) are şi o lege a ei, dar încă nu se lucrează nicăieri pe traseul celor 311 km de la Prut până la Tg. Mureş, arată o analiză publicată de Ziarul de Iași. De fapt, există un punct pe acest traseu unde s-a făcut ceva până acum: intersecţia complicată – turbionul, cum a început să i se spună – a viitoarei A8 cu actuala A7.

Autostrada Moldovei (A7, București – Ploiești – Bacău) este deja în lucru pe toată lungimea ei, iar ultimul lot, Mirceşti-Paşcani, pentru care autorizaţia de construcţie a fost emisă la începutul acestui an, se termină pentru moment în această intersecţie. A7 va continua spre Suceava şi Siret, tronsoane care sunt încă în faza realizării documentaţiei.

Între timp, guvernul a emis hotărârea care dă undă verde procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, alături de cele din proprietatea publică a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale aflate pe coridorul A7 Mirceşti-Paşcani.

Autostrada Unirii, ţinută pe dreapta până trec alte proiecte în faţă

În aceeaşi şedinţă de guvern de joi a fost adoptată şi hotărârea similară pentru drumul expres Oradea-Arad, care a depăşit în viteză sectorul montan al A8, blocat strategic în comisii, apoi la Ministerul Finanţelor, ba chiar şi la Monitorul Oficial – căruia i-au trebuit 9 zile ca să publice hotărârea privind indicatorii tehnico-economici, pe baza căreia se poate lansa licitaţia pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie.

De remarcat că, în vreme ce proiectul drumului Bihor-Arad a trecut în viteză de tronsonul montan al A8, Autostrada Litoralului, un segment de 30 km care va lega centura Constanţei de staţiunile Neptun, Olimp etc. şi care a trecut rapid prin comisiile guvernamentale, a ajuns şi ea în etapa adoptării hotărârii de guvern şi are şanse să intre în licitaţie înaintea A8.

Cum principiul obţinerii finanţării este „primul proiect venit, primul servit”, rămâne de văzut dacă cei 159 km de traseu montan din A8 vor mai prinde ceva din banii Programului european de Transport.

Nici pe cele două capete ale A8 nu a început încă nimic. Cel de la Moţca spre Tg. Neamţ, deşi atribuit încă din septembrie, nu a primit încă ordinul de începere (termenul pentru proiectare şi execuţie fiind doi ani şi jumătate). Pe Tg. Mureş-Miercurea Nirajului, Strabag a contestat cu succes atribuirea lucrărilor turcilor de la Nurol, astfel că evaluarea ofertelor continuă. Riscul aici este ca lucrările să se scumpească, banii venind din partea de împrumut a PNRR.

A8 montan: între contestaţii şi aşteptări

Nici pe cele două capete nu a început încă nimic. Cel de la Moţca spre Tg. Neamţ, deşi atribuit încă din septembrie, nu a primit încă ordinul de începere (termenul pentru proiectare şi execuţie fiind doi ani şi jumătate). Pe Tg. Mureş-Miercurea Nirajului, Strabag a contestat cu succes atribuirea lucrărilor turcilor de la Nurol, astfel că evaluarea ofertelor continuă. Riscul aici este ca lucrările să se scumpească, banii venind din partea de împrumut a PNRR.

În partea ieşeană a A8 (Moţca-Prut, 92 km), proiectarea stagnează, aşa cum ştim deja. Întârzierea finalizării studiului de fezabilitate şi, implicit, a proiectului tehnic a depăşit un an, cele două pachete având acum orizont luna aprilie (SF, cu aviz de mediu obținut apoi în iunie), respectiv sfârşitul anului viitor (PTh). Proiectantul, firma Consitrans, nu este presată în niciun fel nici de la Bucureşti, de CNAIR, nici de la Iaşi, de administraţia locală – CJ, Primărie. Până şi capătul A8 de pe Prut, podul, este îngheţat de peste trei luni: licitaţia este suspendată „pentru clarificări” – dar, pe de altă parte, ce sens ar avea podul fără autostradă?

Ce sume prevede bugetul pe 2024 pentru Autostrada Unirii

În bugetul recent aprobat pentru 2024, apar totuşi fondurile prevăzute pentru capătul A8 de la Tg. Mureş (până la Miercurea Nirajului), pentru segmentul Leghin-Moţca, precum şi pentru tronsonul montan (Miercurea-Leghin), 37,5 miliarde de lei – din care pentru anul viitor sunt alocate 1,6 miliarde. Este menţionat, de asemenea şi podul peste Prut, fără vreo alocare prevăzută pentru anul 2024. Amintim că edificarea podului, un şantier cu o durată de doi ani, este finanţată 50-50 la sută din fonduri europene şi de la bugetul de stat al României.

În aceeaşi lege a bugetului, apar în continuare fondurile pentru Centura Sud a Iaşului (800 de milioane de lei, în total). Este vorba de banii care nu au mai fost folosiţi pentru modernizarea bd. Poitiers şi a străzii Trei Fântâni, pe motiv că acest traseu a devenit 100 la sută urban şi că ar trebui un alt parcurs. De la renunţarea la vechiul traseu, în 2020, nu a apărut însă nicio altă variantă.

Până vin A8 şi centura, la Podu Iloaiei se montează semafoare

Sunt menţionate şi proiecte mai vechi, precum varianta ocolitoare Tg. Frumos, dar nu şi cea de la Podu Iloaiei. Aici, SF-ul realizat deja necesită o corecţie pentru ca un capăt al centurii să fie în nodul de conectare a DN 28 cu A8. Între timp, au fost achiziţionate semafoarele pentru dirijarea automată a traficului rutier şi pietonal din acest oraş, urmând să înceapă amplasarea lor imediat ce Poliţia Rutieră va aviza proiectul.