Rezistența la aderarea Ucrainei la UE este în creștere. ”Parisul și Berlinul trebuie să meargă pe o linie fină pentru a-i calma pe liderii nervoși”

Invazia Rusiei în Ucrainei a oferit suficient imbold pentru ca problema extinderii să devină o prioritate pe ordinea de zi celor 27, scrie politico.eu.

18 luni mai târziu, Macron și Scholz se confruntă cu o sarcină dificilă de a convinge țările UE să implementeze schimbări la scară largă, inclusiv reforme interne dureroase, care vor fi necesare pentru a accepta Ucraina în blocul comunitar. Potrivit mai multor diplomați, apetitul pentru schimbări în politica agricolă a UE și în normele colective de luare a deciziilor rămâne scăzut.

„În vederea alegerilor paneuropene de anul viitor și a luptei unor lideri moderati cu un val populist, Parisul și Berlinul trebuie să meargă pe o linie fină între euroidealism și pragmatism dur pentru a-i calma pe liderii nervoși”, scrie publicația.

Franța face presiuni ca liderii UE să cadă de acord asupra unei declarații, în cadrul summit-ului de vineri, 6 octombrie, de la Granada, Spania, cu privire la necesitatea reformei în fața extinderii, a declarat un consilier francez pentru Politico. Însă același consilier a recunoscut că așteptările cu privire la momentul extinderii nu sunt mari.

„Multe lucruri trebuie rezolvate până în 2030”, a spus el publicației, adăugând că procesul de extindere ar trebui să devină „mai fiabil, cu reforme în țările candidate și în UE”.

Președintele francez spune că extinderea ar trebui să aibă loc „cât mai repede”, ”dar nu sunt sigur că stabilirea unei date este cea mai rezonabilă întrebare”, a adăugat el.

Faptul că nici măcar aliații apropiați precum Franța și Germania nu pot conveni asupra unui calendar pentru reformă și extindere arată amploarea problemelor. În prezent, nu există o cale rapidă de intrare, care poate dura mai mult de 10 ani, având în vedere criteriile stricte.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus ca UE să fie pregătită pentru extindere până în 2030, dar nu există un consens cu privire la această dată.Îndemnând la prudență, ministrul irlandez de Externe Peter Burke a spus că, deși Irlanda este „în favoarea” extinderii, el a sfătuit reținere în stabilirea datei pentru 2030.

„Țările candidate, bazându-se pe o abordare bazată pe merit, trebuie să evalueze și să îndeplinească toate criteriile înainte de începerea negocierilor”, a spus Burke, repetând declarațiile Comisiei Europene.

Costurile unei noi extinererii a UE

Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează „Financial Times“, care a avut acces la un raport intern, care evaluează costurile unei posibile extinderi a blocului comunitar cu nouă ţări, între care şi Ucraina, şi subliniază că aceasta ar implica schimbări semnificative în repartizarea bugetului.

Posibila aderare a ţărilor respective – Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest – ar conduce la situaţia când „multe“ ţări membre care primesc în prezent fonduri ar deveni pentru prima dată contribuabili neţi, în cazul în care normele actuale rămân neschimbate, potrivit documentului.

Costul adăugării acestora la bugetul existent sau la cadrul financiar multianual ar fi de aproximativ 256,8 miliarde de euro, estimează analiza, care indică faptul că bugetul total ar creşte cu 21%, ajungând la 1,47 trilioane de euro. Pe baza reglementărilor actuale, Ucraina ar fi îndreptăţită să primească 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune a UE pe o perioadă de şapte ani, ceea ce ar duce la reducerea subvenţiilor agricole pentru membrii actuali cu aproape 20%.

Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăţi de ordinul a 61 de miliarde de euro din fondul de coeziune, destinat îmbunătăţirii infrastructurii în cele mai sărace teritorii, ceea ce i-ar exclude pe beneficiarii actuali, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta, conform raportului citat. Până la sfârşitul acestui an, ţările UE trebuie să decidă în unanimitate dacă vor da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

Liderii UE discută, la Granada, despre reforma UE

Granada găzduiește, joi și vineri, 5-6 octombrie, două „summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani. La ambele, România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, susține „caracterului strategic al extinderii“ și deschiderii negocierilor de aderare cu Republic Moldova și Ucraina în acest an. În cadrul celor două reuniuni se va discuta despre viitorul Europei, într-un moment-cheie din punct de vedere geopolitic.

Principalele chestiuni care vor fi abordate sunt autonomia strategică deschisă și pregătirea UE pentru următoarea extindere. Discuțiile dintre liderii europeni ar urma să aibă ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European precum și eliminarea veto-urilor naționale.

De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European.Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE.

Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.Alte chestiuni relevante ce vor fi abordate sunt migraţia şi autonomia strategică. Legat de cea din urmă, preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va prezenta la summit o propunere pregătită în colaborare cu celelalte state cu privire la reindustrializarea UE, consolidarea leadership-ului în sectoare strategice cum ar fi cel energetic sau cel sanitar şi axarea pe producţia de bunuri şi servicii în care UE deja este competitivă, precum inteligenţa artificială, turbinele eoliene sau îngrăşămintele organice.