Predoiu vrea revizuirea totală a legislației penale. Zice că „politica penală a statului se află la răscruce”

Ministerul Justiţiei a decis înființarea unui grup de lucru inter-instituţional care să realizeze noua politică penală a statului. În acest proces vor fi revizuite noile Coduri Penale şi legislația penală de bază. Motivul: actuala conducere a Ministerului Justiției consideră că ”politica penală a statului se află la o răscruce”, iar fenomenul criminologic a evoluat.

În acest scop, ministrul Justiției a emis astăzi un ordin prin care a decis formarea „Grupului de Lucru-Politica Penală a României 2024”, cu scopul revizuirii Codurilor Penale și a legislației penale și sesizarea Parlamentului cu aceaste modificări până cel târziu la 31.12.2024.

”Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor coduri penale, sute de intervenţii au fost făcute pe proiectele iniţiale, încă din faza de dezbateri parlamentare şi până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituţiile de aplicare a legii s-au diversificat”, a transmis, vineri, Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.

În comunicat se arată că este nevoie de un efort concertat din partea executivului, legislativului, puterii judecătorești, profesiilor juridice, mediului academic şi societății civile pentru identificarea nevoilor prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar şi ale beneficiarilor finali – cetăţenii şi societatea românească în ansamblul ei.

În comunicat se mai precizează că va fi urmărită simplificarea și clarificarea normativă la scara întregului sistem de drept românesc și că nu vor fi stopate proiectele aflate în procesul de aprobare legislativă.

Ministerul Justiției reamintește că în actuala legislație penală, Codul penal a fost adoptat prin procedura parlamentară a asumării răspunderii Guvernului pe proiect. Celălalt cod, Codul de procedură penală, a fost dezbătut şi adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare. Ulterior, au mai fost aduse câteva sute de modificări celor două legi, schimbându-se în multiple secţiuni ale celor două reglementări filosofia şi soluţiile concrete de reglementare privind mai multe instituţii din coduri.

”Modificarea formelor iniţiale ale proiectelor în procesul lor de adoptare şi modificările ulterioare ale celor două legi au transformat concepţia iniţială a redactorilor codurilor şi au afectat pe alocuri coerenţa reglementării.

În consecinţă, ulterior, pe parcursul aplicării celor două legi care suferiseră deja numeroase interpolări şi modificări, prin peste 80 de decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstituţionale sau constituţionale condiţionat de o anumită interpretare.

Multe dintre aceste decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate a unor texte din cele două acte normative au fost urmate de intervenţii legislative prin care s-a încercat punerea în acord cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin respectivele decizii.

Din păcate, au fost şi cazuri în care punerea în acord cu Constituţia nu a permis menţinerea concepţiei iniţiale a autorilor proiectelor celor două coduri.

Totodată, de la data intrării în vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat şi/sau completat de mai mult de 30 de acte normative, a mai transmis Ministerul Justiţiei.

Mai mult, informează sursa citată, în Parlament sunt în prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare şi/sau completare a celor două coduri penale, propuneri care „sunt departe de a fi corelate şi integrate într-o concepţie unitară”, motiv pentru care adoptarea acestora în mod disparat nu ar face decât să ”topească” şi ceea ce a mai rămas din coerenţa legislativă şi funcţionalitatea în sine a acestor coduri.

Ministerul Justiției mai susține că aceste nenumărate modificări legislative au afectat eficiența parchetelor, a poliţiei şi au dus de multe ori la soluţii diferite în cazuri similare.

Din toate aceste motive, „se impune o regândire a politicii penale şi o ”resetare” a demersurilor legislative referitoare la Codul penal şi Codul de procedură penală, iar acest demers nu poate fi doar o „afacere de familie” a justiţiei, ci unul care să reprezinte un loc în care toţi specialiştii să-şi poată spune cuvântul, inclusiv cei din societatea civilă”, se mai arată în comunicat.

Se precizează și că „se va evalua, cu onestitate, modul în care funcţionează sistemul de competenţe privind efectuarea urmăririi penale instituit prin desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Ministerul publică şi o listă de acte normative care ar putea fi abordate de către grupul de lucru, care pot fi consultate în comunicatul de presă.