Românii sunt nemulțumiți de joburile actuale și de salariile pe care le primesc

De circa doi ani, piața muncii din România trece prin transformări vizibile. În timp ce companiile caută specialiști și nu-i găsesc, într-o proporție covârșitoare, angajații se gândesc fie să-și schimbe locul de muncă, fie să lucreze pentru ei înșiși.

De circa doi ani, piața muncii din România trece prin transformări vizibile. În timp ce companiile caută specialiști și nu-i găsesc, într-o proporție covârșitoare, angajații se gândesc fie să-și schimbe locul de muncă, fie să lucreze pentru ei înșiși.

Un sondaj realizat de Centrul de carieră arată că 58% din bucureșteni au în intenție schimbarea locului de muncă în acest an și planifică o reconversie profesională în următorii 5 ani. 38% au în vedere să devină antreprenori sau freelanceri, comparativ, doar 14% din clujeni au declarat că se simt atrași de munca independentă și 16% ieșenii.

Deficit și la cerere și la ofertă
La rândul ei, specialistul HR Cristina Profeanu remarcă un paradox al pieței muncii din România: „Foarte mulți oameni sunt în căutare activă a unui loc de muncă, însă puțini dintre ei sunt contactați de către recrutori sau angajatori. Explicația este simplă, anume că oferta nu satisface cererea. În plus, candidații au început să fie mai selectivi și, pe lângă salariu, pun tot mai mult accent pe beneficii. În unele situații, însă, aceste beneficii fie nu există în oferta angajatorului, fie sunt considerate insuficiente de către candidat. Drept urmare, ne găsim în situația în care deși există și cerere, și ofertă de locuri de muncă, totuși, înregistrăm un deficit în ambele”. Discrepanța semnificativă dintre cererea și oferta de locuri de muncă se manifestă de peste doi ani.

O altă tendință tot mai vizibilă este interesul candidaților de a avea propriile firme și de a renunța la statutul de angajați full-time. De altfel, aproximativ 80% din candidații aflați în căutarea unui loc de muncă în IT preferă o colaborare B2B – business-to-business – cu angajatorul, procentaj care scade la 45% în cazul sectorului de proiectare în construcții și la 40% în domeniul marketingului digital. În sectorul contabilității și resurselor umane, 35% dintre candidați înclină balanța spre freelancing, mai spune Profeanu.

„Provocările firmelor care angajează constau în faptul că deși există candidați care nu au un loc de muncă de 6-12 luni, ei nu vor să facă nicio concesie privitoare la oferta financiară. Pe de altă parte, există candidați care se orientează spre freelancing, un fenomen care a luat mare amploare în domenii precum IT, consultanță, marketing digital, inginerie, dar și contabilitate sau HR. Vor fi tot mai puțini angajați care vor dori să lucreze în condițiile pe care le cunoaștem – program fix, muncă de la birou, dar vom avea tot mai mulți furnizori de servicii. Pentru reducerea costurilor, dar și pentru găsirea de competențe în servicii, companiile ar trebui să fie deschise la alte forme de colaborare decât cele tradiționale. De aceea, cred că, pe termen lung, vor avea de câștigat companiile deschise la un sistem de bonusare – inclusiv prin acceptarea programului de muncă hibrid, zile suplimentare de concediu – și un sistem corect și transparent de evaluare a angajaților”, adaugă Cristina Profeanu.