Palatul Parlamentului, facturi de 16,2 milioane de lei la energie anul trecut

Palatul Parlamentului, a treia cea mai mare clădire din lume, a plătit anul trecut, în total, 16,2 milioane de lei pentru energie electrică și termică, potrivit datelor furnizate la solicitarea HotNews.ro. Administratorii clădirii au în plan construirea unei centrale în trigenerare (electricitate, căldură și aer condiționat în același timp) și modernizarea rețelei electrice cu ajutorul inteligenței artificiale. Emilia Cerna Mladin, președinta Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, care a făcut acum șase ani auditul energetic al clădirii, spune că marea problemă sunt ferestrele foarte mari și tâmplăria veche.

Factura la electricitate a fost de 9,76 milioane de lei, pentru un consum de 11,5 milioane de kWh, pentru Palatul Parlamentului și garajul subteran, iar furnizorul de electricitate este Hidroelectrica, spun reprezentanții instituției.

Rezultă un cost de 0,84 lei/kWh, comparativ cu tarifele plătite de consumatorii casnici.

„Clădirea consumă aproximativ 10% din întregul consum casnic al Bucureștiului. Este foarte mult”, a explicat, pentru HotNews.ro, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Facturile se plătesc integral de către Camera Deputaților, apoi se partajează procentual, conform convențiilor cu celelalte instituții din imobil (Senatul României, Curtea Constituțională a României, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Consiliul Legislativ, Inspectoratul General al Poliției Române etc.).

Imobilul se încălzește cu agent termic primar furnizat de Compania Municipală Termoenergetica București, iar factura cu energia termică a fost anul trecut de 6,5 milioane de lei.

Clădirea are un punct termic propriu, care ridică temperatura agentului primit. Cu o capacitate de 32 GCal, acesta este considerat cel mai mare punct termic din Europa, potrivit Camerei Deputaților.
Marea problemă: ferestrele mari și tâmplăria veche

În 2019, administratorii clădirii au realizat un audit energetic, în urma cărora au luat câteva măsuri care, spun ei, au redus consumul de electricitate la un nivel comparabil cu cel dintr-un apartament mediu: 2,73 kWh/mp/lună, față de 2,25 kWh/mp/lună (cât are un apartament).

Emilia Cerna Mladin, președinta Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, a participat la realizarea auditului energetic.

Palatul Parlamentului a fost încadrat în clasa energetică B, spune ea, pe o scară de la A la G, unde A este clasa clădirilor eficiente, iar G, cea a imobilelor cu cele mai mari consumuri.

„Marea ei problemă sunt ferestrele, tâmplăria care s-a deformat. Este costisitor și greu de înlocuit. S-a făcut cu rame de aluminiu produse la Slatina pe vremea aceea și care nu se mai produc și este o problemă de încastrare în piatra decorativă de la exterior, care îmbracă toată clădirea”, a arătat Mladin, pentru HotNews.ro.

În opinia sa, ferestrele ar trebui înlocuite, măcar treptat, chiar dacă acest proces ar fi foarte scump.

„Este ceva foarte greu de făcut, sunt ferestre chiar și de șapte metri înălțime”.

Mladin a insistat pe ideea că este un mit faptul că această clădire este extrem de ineficientă energetic.

„Această clădire nu este una rea. Am montat echipamente de măsurare a temperaturii și umidității, dar marea problemă este tâmplăria.

Clădirea rămâne un obiectiv turistic foarte important al Bucureștiului și se află pe lista locurilor de vizitat pentru majoritatea turiștilor care vin la noi în oraș. Aș vrea să tragem un semnal de alarmă că nu trebuie lăsată să se degradeze”, a adăugat ea.
Ce măsuri au fost luate în urma auditului

Pentru sistemul de electricitate:

Instalațiile de iluminat festiv au fost modernizate prin înlocuirea cu sisteme LED, iar în anumite zone s-a efectuat schimbarea completă a corpurilor de iluminat.

Sursele de iluminat sunt gestionate unitar de către un dispecerat tehnic printr-un program de tip Building Management System (BMS), ce conține scenarii de iluminat în funcție de activități și de gradul de ocupare a spațiilor şi solarizarea clădirii.

În cursul anului 2023 acest proiect a avansat prin implementarea măsurilor de eficiență energetică și la nivelul fațadei principale a imobilului (zona Pieței Constituției).

Astfel, iluminatul fațadei principale este asigurat la această dată de un număr de 452 de surse de iluminat de tip LED, conectate la un server central prin intermediul a 6 echipamente de tip controller, ce permite adaptarea dinamică individuală a fluxului luminos transmis pe fațadă în funcție de condițiile meteo și nivelul de iluminat local al aleilor perimetrale.

Acest complex de măsuri a permis economii de circa 20.000 euro/an.

Pentru încălzire:

A fost demarată operațiunea de reabilitarea termică a unor zone vitrate aferente clădirii prin schimbarea tâmplăriei exterioare vechi cu tâmplărie termoizolantă din aluminiu, un accent deosebit fiind acordat zonelor defavorizate din punct de vedere termic (fațada Nord, zonele spațiilor inferioare).

„Măsurile adoptate pe linia eficientizării instalațiilor şi a diminuării consumurilor de energie au condus la rezultate menite să înlăture mitul „clădirii energofage” şi ineficiente energetic”, au subliniat reprezentanții Camerei Deputaților.

Care sunt planurile pentru perioada următoare

Instituția derulează un studiu de fezabilitate pentru realizarea unei centrale de trigenerare (electricitate, căldură și aer condiționat, în același timp) de înaltă eficiență, cu emisii reduse, care ar putea fi gata în acest an sau anul viitor.

„Astfel, sistemul propus se va constitui ca o sursă de energie cu funcționare în bază, pentru asigurarea necesarului de încălzire, răcire și de energie electrică pentru autoconsum, fără a se renunța la sistemul centralizat de termoficare și care va permite producerea de energie termică cu pompe de căldură, chiar în combinație directă cu co/trigenerarea și cu agentul termic provenit din sistemul centralizat.

Sistemul va permite producția locală de energie electrică din sisteme fotovoltaice, fără ca acest mix de surse energetice să limiteze capacitatea surselor regenerabile”, se mai arată în răspunsul instituției.

L-am întrebat pe Dumitru Chisăliță, la rândul său expert în eficiență energetică, dacă realizarea unei centrale proprii pentru Palatul Parlamentului este o idee bună.

O centrala în trigenerare utilizează gaze drept combustibil, spune el. În acest moment Palatul Parlamentului nu este recordat la rețeaua de gaze naturale.

„Este o aberație să facă acest lucru. În primul rând, își vor crește emisiile, nu le vor scădea. Acum clădirea nu are emisii, dar, odată ce va utiliza gaze, va trebui să plătească și certificate de emisii de dioxid de carbon, deci nu văd unde este eficientizarea facturii”, a arătat expertul.

El a adăugat că realizarea unei centrale pe gaze la Parlament vine în contradicție cu planul votat săptămâna trecută la Bruxelles prin care se dorește reducerea consumului de gaze la nivelul UE și interzicerea centralelor termice pe combustibili fosili până în anul 2040.

„Ca să-ți amortizezi o astfel de investiție, este nevoie ca ea să funcționeze zeci de ani. Marele avantaj este că, dacă utilizezi un sistem de trigenerare, îți crești randamentul, adică din același metru cub de gaze faci și electricitate, și căldură și aer rece”.

Sistem de iluminat cu inteligență artificială

Totodată, Camera Deputaților are în pregătire, în faza de proiect-pilot, implementarea unui sistem de comandă și control cu aport de inteligență artificială ce va fi folosit pentru gestionarea sistemelor de iluminat, care se estimează că va permite reducerea cu 40% a consumului de energie electrică, în toate zonele administrate, se mai arată în răspunsul primit de la Camera Deputaților.

De asemenea, există intenția continuării programele de modernizare a instalațiilor de iluminat interior și exterior și implementarea unor sisteme pentru aprinderea și stingerea automată a luminii sau chiar pentru reglarea fluxului luminos, în funcție de activitatea din zonă (aceste sisteme se află și ele în faza de proiect-pilot și testare).

Chisăliță spune despre aceste planuri: „Continuarea eficientizării sistemului de iluminat are o oarecare logică, întrucât factura la electricitate este cea mai mare. Însă un sistem digitalizat, așa cum își doresc, este extrem de scump și nu cred în acea reducere cu 40% pe care o estimează ei. Poate doar pentru un segment, un anumit tronson al clădirii”.

Ce instituții au sediul în Palatul Parlamentului

Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 365.000 mp şi ocupă în Cartea Recordurilor locul 1 în lume la capitolul clădiri administrative (pentru uz civil), respectiv locul 3 în lume din punctul de vedere al volumului; este cea mai grea şi cea mai scumpă din lume, scrie pe site-ul Camerei Deputaților.

Începând cu 1980 s-a demolat o suprafaţă reprezentând a cincea parte din Bucureşti (4,5 km lungime şi 2 km lăţime), suprafaţă echivalentă cu câteva arondismente ale Parisului sau cu suprafaţa Veneţiei.

La momentul Revoluţiei din 1989, clădirea era terminată în proporţie de 60%. Lucrările au continuat între 1992 și 1996.

Clădirea se dorea o construcţie care să preamărească socialismul, comunismul şi totalitarismul, iar astăzi găzduiește instituții-cheie ale statului român, precum Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ sau Curtea Constituţională.

De anul viitor, și activitatea Guvernului se va muta la Palatul Parlamentului, întrucât Palatul Victoria va intra în lucrări de reabilitare.