O nouă Rusie se profilează: cum se degradează societatea promisă de Putin

Societatea rusă e în plină transformare, doar că nu în felul în care visează elitele din Rusia: în locul societății idealizate și al presupusei sale moralități, altruism și patriotism, se conturează o țară ale cărei standarde morale se estompează, scrie analistul Kesnia Kirillova, într-un articol publicat de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).

Propagandiștii și oficialii ruși, începând cu liderul de la Kremlin, argumentează plini de entuziasm că războiul dus împotriva Ucrainei a „curățat” societatea rusă de trădători astfel încât ceilalți ruși au de acum oportunitatea unică să clădească o „nouă Rusia” și chiar mai mult, o „nouă lume post-colonială”.

Cel puțin într-o privință nu pot fi contraziși: societatea rusă e în plină transformare, doar că nu în felul în care visează elitele din Rusia: în locul societății idealizate și al presupuselor sale calități – moralitate, altruism și patriotism – se conturează o țară ale cărei standarde morale se estompează.

Efectele războiului se fac simțite în primul rând în creșterea ratei criminalității. Statisticile arată că în primele trei luni ale războiului, furturile în magazine au crescut cu 18%, iar în alimentare cu 27%. Totodată, a avut loc o explozie a infracțiunilor economice legate de sancțiunile impuse Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina: de la sustragerea de fonduri de la buget la fraudă și evaziune fiscală.

Experții avertizează că întoarcerea a cel puțin 200.000 de ruși după ce au devenit experimentați în lupta într-un mediu permisiv față de violență ar putea agrava cu mult mai serios situația. Avocatul Mark Feighin a declarat pentru Vocea Americii din Rusia că, atunci când acești bărbați se vor întoarce acasă, vor constata că „nu-i așteaptă prea multe lucruri bune în ceea ce privește perspectivele de viață. Mulți dintre ei se vor întoarce la situația lor anterioară lipsită de drepturi, însoțită de o umilință constantă”.

Psihologul social Alexei Roșcin a argumentat într-o manieră similară că războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina are consecințe în țară. „Acest tip de război agresiv întunecă mințile oamenilor și le eliberează cele mai rele instincte”, a spus Roshchin, prezicând o creștere a numărului infracțiunilor comise cu violență.

Cu toate că rata criminalității din Rusia s-a redus semnificativ în raport cu perioada de sălbăticie de după prăbușirea Uniunii Sovietice, depășește cu mult cifrele europene, fiind în linii mari la nivelul unor state din America de Sud. Totuși, experții ruși estimează că amploarea infracțiunilor în special economice este mult subestimată și că din cauza sancțiunilor multe firme aflate în dificultate sunt tentate să încalce legea. Situația pentru companiile rusești a devenit mult mai gravă decât în urma sancțiunilor impuse Rusiei post-anexare ilegală a Peninsulei Crimeei în 2014.

Au apărut deja dovezi în acest sens, în pofida asigurărilor date de Alexandr Grebenkin, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, potrivit cărora războiul nu a avut niciun fel de impact asupra criminalității, dimpotrivă numărul infracțiunilor este în scădere. Datele îl contrazic însă – potrivit șefului Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexander Bastrikin, în Rusia s-a înregistrat o creștere a cazurilor de infracțiuni grave și deosebit de grave – crime, violuri, răpiri – în timp ce sentimentele extremiste se răspândesc tot mai mult.

La rândul său, Procuratura Generală a Rusiei a anunțat o creștere a criminalității în rândul femeilor. Cel mai frapant indicator este anvergura pagubelor bugetare provocate de aceste infracțiuni. Potrivit datelor Ministerului de Interne, în perioada ianuarie-mai 2022 acestea s-au ridicat la 420 de miliarde de ruble (6,8 miliarde de dolari.) Față de aceeași perioadă a anului trecut, este o creștere de 114%.

Infractori recrutați pentru războiul din Ucraina

Este clar că autoritățile nu consideră că încarcerarea infractorilor este o prioritate. La jumătatea lunii octombrie, experții militari ucraineni apreciau că recrutarea condamnaților pentru războiul din Ucraina pervertește armata rusă, subminându-i moralul, disciplina și eficiența în luptă.

În cele din urmă și Ministerul rus al Apărării a început să recruteze deținuți, nu doar Gruparea paramilitară Wagner. La sfârșitul lunii octombrie, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o lege care abolește interdicția de mobilizare a cetățenilor care au o condamnare pentru infracțiuni grave, inclusiv terorism, pedofilie și crimă.

Jurnaliști independenți și activiști pentru drepturile omului care au examinat sentințele deținuților recrutați, publicate pe site-urile instanțelor din Caucazul de Nord și Crimeea anexată, au descoperit că cei trimiși pe front au condamnări pentru infracțiuni grave: de pildă, un bărbat care a omorât în bătaie o femeie sau o persoană găsită vinovată de crimă și distribuție de pornografie.

Iana Ghelmel, avocat al Fundației pentru Apărarea Drepturilor Deținuților, a dezvăluit că are cunoștință de cazuri în care gruparea mercenară Wagner a recrutat bărbați găsiți vinovați pentru abuzuri sexuale asupra copiilor sau pentru viol și crimă.

În ultimele săptămâni, au apărut în presă relatări despre foști deținuți care au evadat și s-au întors în Rusia. Potrivit presei ucrainene, la începutul lunii octombrie, 12 recruți dintr-un pluton Wagner au dezertat de pe frontul sângeros din Bahmut. Trei au fost prinși, în timp ce ceilalți au jefuit și ucis doi oameni și au comis mai multe violuri. Sarcina poliției de a-i captura pe cei care au reușit să se întoarcă în Rusia a fost îngreunată de faptul că Wagner nu oferă informații despre criminalii pe care i-a recrutat.

Rusia a mai trecut prin asta în timpul războiului din Afganistan (1979- 1989), când s-a confruntat cu creștere abruptă a criminalității. După încheierea acelui război, mii de participanți la această „campanie internațională” au sfârșit în închisoare. Aproximativ 75% dintre familiile veteranilor s-au destrămat, iar 60% dintre ei au devenit alcoolici sau dependenți de droguri. Pe baza acestor date, chiar și canalele Telegram, loiale Kremlinului, prezic o revenire a „sindromului afgan”, o combinație de criminalitate ridicată și costuri sociale.

Ce transformări va suferi societatea rusă după întoarcerea armatei de pe frontul din Ucraina

Doar că de data asta situația ar putea fi mult mai gravă – războiul din Ucraina a decimat mai mulți soldați în mai puțin de nouă luni decât în 10 ani de ostilități în Afganistan. Chiar și așa, va veni ziua în care un număr uriaș de militari se vor întoarce acasă și e de presupus că nu vor fi binevoitori față de autoritățile care au arătat o atât de puțină considerație pentru bunăstarea lor, poate la fel de puțină ca și predecesorii lor sovietici.

Regimul rus nu poate scăpa de responsabilitate pentru degradarea societății civile, scrie scrie analistul Kesnia Kirillova, într-un articol publicat de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA). Propaganda de stat a lucrat pentru a-și dezumaniza dușmanii, fie ei ucraineni sau occidentali, cu consecințe previzibile pentru măsura în care societatea și-a crescut toleranța față de violență și cruzime. Asta se poate vedea inclusiv în modul cum și-au schimbat retorica site-urile de propagandă. Dacă, la începutul războiului la scară largă, propagandiștii au încercat să sublinieze faptul că luptă împotriva „minorității naziste” din Ucraina și a „guvernelor globaliste din Occident”, în prezent nimeni nu-și mai dă silința să mascheze dorința ca armata rusă să ia la țintă civilii.

În special, propagandiștii ruși de vârf, precum Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, cer de multă vreme bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei, inclusiv a centralelor electrice. În prezent, propagandiștii jubilează în mod deschis, lăudându-se pentru a fi dat „cea mai puternică lovitură sectorului energetic ucrainean”. Deși își dau seama destul de bine că „atacurile asupra infrastructurii nu vor afecta direct linia frontului”, pledează totuși pentru lovirea civililor.

Experții militari ruși discută în mod deschis care orașe ar trebui să fie lovite primele, iar canalele de propagandă de pe Telegram își bat joc de persoanele rămase fără adăpost care îngheață de frig și de victimele violurilor. O astfel de propagandă echivalează cu un cult al violenței și al cruzimii fără a face nimic pentru a cultiva măcar ultimele rămășițe ale normelor morale sau conceptul de lege și ordine.

În aceste circumstanțe, ar fi un adevărat miracol ca aceeași armată care în prezent comite crime de război (aproape 45.000 este bilanțul Ucrainei) se va întoarce acasă pentru a trăi în pace, scrie Kesnia Kirillova, analist ce studiază societatea, mentalitatea și politica rusă.