Nicolae Ciucă, în Parlament: Decizia din Consiliul JAI a fost un test pe care nu România, ci Europa l-a picat

„Dacă în planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o națiune constitutivă a Europei acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu România, ci Europa l-a picat”, a declarat Nicolae Ciucă la ședința comună a Parlamentului României cu ocazia vizitei preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, la Bucureşti.

Nicolae Ciucă: Românii au plătit cu propriul sânge dorința de a se alătura democrațiilor europene și de a se bucura de respectarea drepturilor fundamentale. În decembrie 1989, înlăturarea regimului comunist ne-a deschis perspectiva integrării noastre europene și euro-atlantice. Aderarea noastră la NATO și Uniunea Europeană a așezat România în rândul națiunilor care respectă valorile unei societăți libere și democratice, statul de drept și dreptul internațional. Mă bucur că am astăzi o nouă ocazie de a-i transmite doamnei preşedinte Metsola întreaga noastră apreciere pentru rolul cheie în adoptarea unui răspuns rapid și puternic al Uniunii Europene la provocările cu care s-a confruntat în acest an, în primul rând în ceea ce privește gestionarea consecințelor dramatice ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Anul care se încheie a fost deosebit de greu, iar răspunsul nostru comun a fost solid. Am demonstrat că împreună putem face față acestor încercări. Am reușit, în fața provocărilor, să ne consolidăm unitatea și solidaritatea.

În actualul context geopolitic, în care valorile de bază ale Europei și spațiului euro-atlantic – libertatea, democrația, supremația legii și apărarea drepturilor fundamentale – sunt puse la încercare de războiul brutal pornit de către Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea a reușit să reafirme validitatea modelului european, precum şi soliditatea valorilor și principiilor pe care este fundamentată. România a fost în prima linie de acțiune de la începutul acestui război. Autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean.

Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, sprijinul oferit celor peste trei milioane de refugiați din Ucraina, dintre care peste 100.000 au ales să rămână la noi, reprezintă dovada empatiei și dorinței noastre de a fi alături de acest greu încercat popor. Eforturile instituționale au fost completate și susținute exemplar de solidaritatea și generozitatea arătate cetățenilor ucraineni de români, societatea civilă și mediul de afaceri. În același timp, România s-a implicat activ în facilitarea transportului și tranzitului a peste 10 milioane tone de cereale și produse agricole ucrainene către piețele internaționale. Doresc să evidențiez, de asemenea, sprijinul european acordat Republicii Moldova, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale României în acest sens.

Am apreciat foarte mult și mulțumim doamnei Președinte pentru susținerea vocală și consistentă a Parlamentului European pentru Guvernul de la Chișinău și calea reformelor pe care acesta s-a angajat, calea integrării europene. Decizia din iunie a Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat și de a recunoaște perspectiva europeană a Georgiei a fost una istorică, iar România a luptat pentru acest obiectiv cu determinare. Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și mizăm în continuare pe sprijinul Parlamentului European în acest sens. Trăim într-o vreme de schimbări rapide, adesea mai rapide decât capacitatea noastră a tuturor de a identifica cele mai bune răspunsuri. Pandemia și războiul din Ucraina au adus modificări substanțiale nu doar în planul raporturilor geopolitice, ci și în agenda europeană și în preocupările opiniei publice.

Deși Europa și-a dovedit solidaritatea în raport cu încălcările dreptului internațional de către Federația Rusă, proiectul nostru de viitor este în mod foarte serios pus sub semnul întrebării și necesită, mai mult decât oricând, abordări comune. Criza resurselor energetice, migrația, schimbările climatice, declinul forței economice europene – toate aceste teme vor genera, cel mai probabil, dezbateri extrem de intense în viitor. Neîncrederea publică în soluțiile și funcționarea birocrației europene nu va ajuta succesul acestor dezbateri. Aș vrea să spun în acest context că votul din Consiliul de Justiție și Afaceri Interne privind extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria a generat revoltă, frustrare și dezamăgire la nivelul întregii societăți românești, cu atât mai mult cu cât România a parcurs o serie de pași importanți în acest an, pentru a ne apropia de momentul aderării depline.

Acest vot s-a întâmplat, deși ne-am bucurat de o susținere europeană largă din partea statelor membre şi a instituțiilor europene, inclusiv a dumneavoastră doamnă președinte, susținere pentru care vă mulțumim. Regretăm că o opoziție singulară a dus la acest rezultat care neagă un drept legitim al României. În acest context, vreau să punctez un aspect care mi se pare extrem de important. Dacă în planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o națiune constitutivă a Europei acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu România, ci Europa l-a picat. Perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste fie că e vorba de criza energetică, de migrație, de extinderea Uniunii Europene sau de relațiile ei externe. Dacă vom lăsa interesele naționale să prevaleze, dacă vom urma exclusiv calculele electorale, majoritățile politice, simpatiile sau antipatiile naționale, ne putem pregăti pentru un eșec. Europa nu este doar o simplă declarație politică privind valori împărtășite, ci ea se construiește pas cu pas prin atitudini și abordări.

Avem de ales între a fi cu adevărat o Europă puternică sau a ne confrunta cu disoluția acestui proiect. În același timp, suntem pe deplin încredințați că spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României în interiorul său. Ca urmare, vă asigur că rămânem angajați și vom avea o atitudine constructivă pentru realizarea cât mai rapidă a acestui obiectiv. Am convingerea că, la fel ca și până acum, vom beneficia de susținerea fermă a Parlamentului European. Anul 2022 a adus și aspecte pozitive pentru România. Mă refer aici cu precădere la raportul privind România din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie.

Raportul reprezintă o recunoaștere și o confirmare la nivel european a faptului că direcția reformelor pe care am urmat-o cu consecvență în ultima perioadă este cea corectă. Contextul geopolitic extrem de complicat generează și multiple provocări în plan economic, pe care va trebui să le gestionăm cu mare atenție în perioada următoare. Guvernele sunt chemate să vină cu soluții concrete și eficiente pentru a reduce inflația și a gestiona prețul la energie. Trebuie să ne asigurăm că deciziile noastre sunt realiste și echilibrate și servesc protejării cetățenilor noștri și interesului comun al consolidării construcției europene.

De altfel, Uniunea Europeană a demonstrat în multiple ocazii că este capabilă să gestioneze și să depășească orice provocări. Planul de redresare pentru Europa, care încurajează statele membre ale Uniunii să realizeze reforme și investiții semnificative este un foarte bun exemplu în acest sens. România este hotărâtă să folosească toate oportunitățile oferite de acest instrument. Semnarea, la București, în prezența Președintelui Comisiei Europene, a Acordului care va permite furnizarea de energie electrică pentru țările europene, prin cablul submarin din Marea Neagră, pe ruta Azerbaidjan – Georgia – România, reprezintă cea mai recentă dovadă concretă a rolului pe care țara noastră este dispusă să și-l asume în regiune și la nivelul Uniunii. Astăzi, consolidarea rezilienței interne și externe, solidaritatea, coeziunea și principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale decât oricând.

Este absolut necesar să răspundem așteptărilor cetățenilor prin inițiative și soluții concrete la nivel european, care să conserve unitatea şi să evite accentuarea unor diviziuni sau a unor cercuri diferite de dezvoltare. Guvernul pe care îl conduc susține necesitatea de a avea poziții convergente cu privire la temele majore ale agendei europene și mă bucur că perspectivele cooperării României cu Parlamentul European sunt foarte bune.