Ne pierdem valorile: Grecia refuză extrădarea lui Sorin Oprescu

Curtea de Apel din Atena a respins joi cererea României de extrădare a lui Sorin Oprescu, au declarat surse judiciare. Decizia judecătorilor greci nu e definitivă, poate fi atacată cu recurs.

Poliția Română l-a dat în urmărire generală pe Sorin Oprescu în 13 mai, după ce acesta nu a fost găsit de poliție. Oprescu a fost căutat de oamenii legii după ce Curtea de Apel București l-a condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare, printr-o sentință definitivă.

Un caz care amintește de un thriller de spionaj, în care protagonist este fostul primar al Bucureștiului, s-a desfășurat din nou în Grecia. În prima săptămână a lunii august a anului trecut a apărut știrea arestarii cunoscutului om de afaceri roman Dragoș Săvulescu în Mykonos. La nici măcar un an de la zarva provocată în rândul autorităților elene, s-a aflat acum că fostul primar al Bucureștiului a fost localizat și a fost reținut la Atena, mai exact în Glyfada.

Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, constituire de grup infracțional organizat, corupție și spălare de bani, își crease propria „ascunzătoare” în suburbiile de sud ale Atenei. După cum se vede într-o fotografie publicată de protothema.gr, din dosarul aferent, casa de mulți metri pătrați este situată într-o zonă liniștită, slab populată.

Motivele, cum altfel, sunt de înțeles, dacă ne gândim că persoanele căutate, împotriva cărora se află în curs de executare un mandat internațional de arestare, își creează propriul mediu înșelător, reușind mult timp să nu fie observați de vecini, folosindu-se de o construcție specială care se supune regulilor nescrise ale tăinuirii.

Activitatea lui Oprescu ar putea fi desprinsă dintr-un film polițist de tip thriller, dacă ne gândim că s-a sustras autorităților române, în timp ce împotriva lui era în curs de execuție un mandat european de arestare. Avea chiar și un cod grecesc de înregistrare fiscală, probabil pentru că intenționa să-și petreacă restul vieții în Grecia, fără să țină cont de problemele penale rămase deschise în România.

În urmă cu șapte ani, în 2015, Oprescu a primit suma de 25.000 de euro de la un fost director al unui birou municipal din București. De altfel, după ce autoritățile au făcut o percheziție „de-a fir a păr” la locuința acestuia, au fost găsite și alte sume de bani, pe care fostul primar nu le-a putut justifica.
Când polițiștii au mers să execute mandatul de arestare, nu l-au găsit la domicilul declarat, așa că l-au dat în urmărire. Bărbatul în vârstă de 71 de ani ar fi plecat din țară cu două săptămâni înainte de condamnare.

Fostul primar a fost condamnat la 10 ani si opt luni de închisoare pentru corupție și a fost arestat marți după-amiaza în Glyfada, întrucât împotriva sa se afla în curs de execuție un mandat european de arestare emis de autoritățile române.

În timp ce deținutul urma să fie dus în fața Parchetului competent, presa din România nu înceta să ”verse cerneală” despre potentatul român care a fost localizat și arestat de autoritățile elene de poliție.

Potrivit presei românești, bărbatul de 71 de ani a fugit din țară înainte de anunțarea sentinței definitive de către Curtea de Apel București, la data de 13 mai, amintindu-se și că în 2019 fusese condamnat la cinci ani și patru luni de închisoare.

Odată cu dezvăluirea ilegalităților lui Oprescu, a fost descoperită și o rețea de complici, cu dosare de luare de mită în care sunt implicați o serie de oameni de afaceri și politicieni care au fost și ei condamnați.

La 11 ani și șase luni de închisoare a fost condamnat și Bodgan Popa, colaboratorul său, de la care a primit, conform acuzațiilor, suma de 25.000 de euro. În boxa acuzațiilor a stat și șoferul său, Cristian Stanca, care a primit o pedeapsă de șapte ani și două luni de închisoare, în timp ce Mircea Octavian Constantinescu, fostul director al departamentului de afaceri financiare al consiliului municipal, a fost și el condamnat la șase ani și 10 luni de închisoare.