Ministerul Educației răspunde la interpelarea senatorului Sorin Mateescu (AUR) privind eliminarea unor teme importante pentru cultura și identitatea națională din programele pentru evaluarea națională și bacalaureat

Anul școlar 2022-2023 aduce schimbări în conținutul programelor pentru examenele de evaluare națională și bacalaureat, aspect criticat de către senatorul AUR Sorin Mateescu deoarece Ministerul Educației a eliminat din conținutul acestor programe noțiuni legate de limbă și cultură română, istoria României postbelice, comunism, stalinism și disidență anticomunistă. În acest context, parlamentarul a solicitat Ministerului Educației (MEN) să comunice de ce au fost aduse aceste modificări.

În interpelarea adresată MEN, Sorin Mateescu atrage atenția aceste teme reprezintă repere majore ale istoriei și identității naționale, pe care tânăra generație trebuie să le cunoască.

Ministerul Educației a transmis un punct de vedere referitor la sesizarea senatorului AUR și a precizat că din elemente de conținut în cauză au fost exceptate doar din programa pentru simularea Evaluării Naționale, întrucât s-a avut în vedere parcurgerea materiei până în luna martie.

„Profesorii şi elevii au suficient timp la dispoziție, până la finalizarea studiilor gimnaziale în anul şcolar în curs, pentru a parcurge elementele exceptate, chiar şi în situaţia în care, ţinând cont de ritmul clasei şi de particularităţile de învăţare ale elevilor, profesorul decide să parcurgă respectivele conţinuturi mai lent”, se precizează în răspuns.

În ceea ce privește subiectele „România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste” şi „Războiul rece”, acestea se regăsesc în programa de istorie pentru examenul de bacalaureat – sesiunea 2023. MEN precizează că anumite teme au fost omise din programe pentru simulare a examenului de bacalaureat deoarece structura anului școlar 2022-2023 este diferită: există o vacanță e o săptămână în luna octombrie, vacanța de iarnă de două săptămâni şi vacanţă de o săptămână în luna februarie.

„lnspectorii de specialitate de la inspectoratele școlare din ţară au transmis că, în conformitate cu planificările şcolare anuale realizate de cadrele didactice, procesul de predare­-învățare-evaluare nu atinge până la data simulării naționale conținutul România postbelică. Stalinism, național-comunism şi disidentă anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste. Din acest motiv, conținutul respectiv nu este înscris în programa de simulare a disciplinei istorie”.

De asemenea, în Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar, planurile-cadru ale învățământului liceal includ „Istoria Comunismului din România” ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.

„Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina Istoria Comunismului în România se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică”, se mai arată în răspunul MEN.