Mare este Dumnezeu! Minunea de la Râșca – Drăgănești: Antimisul Bisericii cu Icoana Mântuitorului a rămas nears după un incendiu care a topit și clopotele

Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Râșca, comuna Drăgănești, a fost distrusă luni, în totalitate, de un incendiu devastator. Biserica era din lemn și avea peste 100 de ani. Apelul a fost făcut de un cetățean care se afla in trecere pe lângă biserică. Acesta a relatat că din turla bisericii se degajă fum și se observă și flacără. La fața locului au intervenit pompierii din trei orașe alăturate: din cadrul Detașamentului Târgu Neamț cu trei autospeciale pentru stingere, o autospecială pentru lucru la înălțime și o ambulanță SMURD. În sprijin s-au deplasat: o autospecială pentru stingere și o autospecială pentru lucru la înălțime de la Detașamentul Piatra-Neamț și o autospecială pentru stingere de la Detașamentul Roman, a transmis site-ul ȘtiriNeamț.Ro.

Potrivit informațiilor primite de ActiveNews, incendiul a fost atât de puternic încât s-au topit clopotele, iar ca minune a rămas antimisul nears după cum se poate vedea în fotografiile noastre, astfel încât până și colonelul de la pompieri care l-a recuperat și-a facut cruce și a afirmat că după o viață de pompier nu a mai văzut așa ceva.

Fotografiile care arată minunea se află în baza textului. 

Înalt Preasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei, i-a dăruit ieri un nou antimis Părintelui Albert și i-a spus să facă o nouă biserică și să slujească în casa praznicală, dar nu are nimic decât un epitrahil. Cine poate să-l ajute pe Părintele Albert din Râșca, Drăgănești, în noua sa lucrare, fie preot sau mirean, este binevenit.

Satul Râșca, unul care dăinuie de secole în Neamț, a purtat, începând cu 1597, când e atestat documentar, numele de Tonți, nume sinonim cu moșie. În 1964 i se schimbă denumirea în Râșca, după numele pârâului ce străbate localitatea.

Antimisul (gr. αντιμηνσιον – „în loc de masă”) este o bucată de pânză de in sau mătase și este de formă pătrată sau dreptunghiulară (50/60 cm) pe care este imprimată icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului, explică OrthodoxWiki. În Antimis se găsesc cusute părticele de sfinte Moaște. Pe Antimis se pun Potirul și Discul în timpul Liturghiei și numai pe el se face sfințirea Darurilor. Fără antimis nu se poate săvârși Sfânta Liturghie. În biserică, antimisul se păstrează în altar, pe Sfânta Masă, sub Sfânta Evanghelie, iar când Sfânta Liturghie se oficiază în aer liber, el ține locul Sfintei Mese (după cum îi arată și numele). Pe antimis sunt pictate scene din patimile Mântuitorului Iisus Hristos, tema reprezentativă fiind punerea în mormânt a Domnului. În colțuri sunt pictați cei patru evangheliști. În partea de sus, în mijloc, într-o cusătură, se află o părticică din moaștele unui sfânt mucenic. Sfântul antimis simbolizează giulgiul în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului când a fost pus în mormânt. De aceea, pe marginile lui se află scris troparul punerii în mormânt: „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfășurându-L și cu miresme, în mormânt nou îngropându-L,

 » Citește întreg articolul pe www.activenews.ro