Majorări de salarii pentru primari, cu gândul la alegerile din 2024. Costul economic: „Mergem pe drumul pierzaniei. S-a terminat”

Analiștii politici sunt de părere că majorările salariale în administrația publică, primari și consilii locale, au fost făcute cu gândul la alegerile din 2024

Liderii PNL și PSD par să dea înapoi de la majorarea veniturilor deputaților și senatorilor, în timp ce majorările salariale din administrațiile locale vor rămâne în contextul în care spectrul alegerilor din 2024 apasă asupra PNL și PSD. Economiștii subliniază și ei că statul nu va avea bani pentru majorarea salariilor tuturor bugetarilor, urmând ca de acestea să beneficieze doar o parte din aparatul administrativ, arată Fanatik.

Majorări cu gândul la 2024

Un prim semnal l-a dat joi prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu este de acord cu decizia senatorilor social-democrați de a vota pentru majorarea indemnizațiilor parlamentarilor și primarilor. Acesta a subliniat că votul de miercuri din Senat a reprezentat „o surpriză” și că acum „Camera Deputaţilor are sarcina de a îndrepta acestă greşeală, fiind şi cameră decizională”. PSD a anunțat însă că va propune în coaliție ca majorările salariilor demnitarilor să nu se aplice parlamentarilor şi altor categorii de bugetari, ci doar aleşilor locali.

O poziție similară a avut joi și ministrul liberal al Cercetării, Sebastian Burduja, care a promis că va vota împotriva acestei majorări la Cameră, subliniind că că nu este în regulă ca, într-o situaţie economică dificilă, politicienii să se premieze. În ceea ce privește majorările pentru primari și vice-primari, acesta a avut însă o poziție ambivalentă, susținând că sunt primari care după trei, patru mandate, „timp în care au avut nişte răspunderi şi care au o pensie derizprie, de 1.500 – 2.000 de lei”. „E de analizat dacă dincolo de instinctul nostru de a-i penaliza pe aceşti oameni, dacă au un venit de pensie decent, în raport cu munca prestată şi au fost oameni curaţi care şi-au dus la capăt mandatele, au semnat pe nişte sume de milioane de euro, e de analizat, la rece”, a spus ministrul liberal.

De altfel, la începutul acestei veri, liderul PSD, Marcel Ciolacu, dădea asigurări că va exista o nouă ordonanță de prorogare a majorărilor pentru demnitari. Poziția acestuia venea în contextul în care Parlamentul a votat atunci majorarea indemnizațiilor tuturor demnitarilor, proiect de lege atacat de USR la CCR și respins miercuri. Liderul UDMR, Kelemn Hunor, declara miercuri că majorările sunt necesare pentru a crește salariile funcționarilor din primăriile mici, salarii ce depind de salariul vice-primarului, și că nu parlamentarii sunt ținta acestor majorări, asta deși, amendamentul privind majorarea salariilor deputaților și senatorilor a fost depus de doi senatori UDMR.

„Deci problema nu sunt parlamentarii. În acest moment poţi să spui că pentru parlamentari nu trebuie să mărești salariile, e ok, nu-i nicio problemă, se poate, dar pentru aleșii locali trebuie să faci un pas. n legea salarizării scrie foarte clar că nimeni nu poate să aibă un salariu mai mare decât viceprimarul. Degeaba crești pentru funcționarii publici, că te blochezi în acest articol. Şi atunci sunt foarte multe primării care rămân depopulate, unde pleacă oamenii”, a susținut liderul UDMR.

Pe de altă parte, analiștii politici sunt de părere că unul din principalele scopuri avute în vedere au fost alegerile din 2024, alegeri în care atât PNL cât și PSD contează în principal pe interesul acestora în a mobiliza electoratul. Politologul Andrei Țăranu, profesor la SNSPA, este de părere că această majorare a salariilor parlamentarilor a fost cel mult o scenetă, esențială pentru cele două partide fiind majorarea salariilor primarilor și viceprimarilor, și că în acest moment nici nu mai contează dacă resping sau nu majorările salariilor parlamentarilor.

„Sunt niște majorări făcute cu gândul la alegerile din 2024 și pentru că sunt niște nevoi financiare destul de importante pentru clientela politică în general, nu neapărat la parlamentari. Ei trebuie să plătească o grămadă de bani, după cum am văzut, pentru publicații, nu au nimic de spus și atunci trebuie să-și facă imagine. Asta-i povestea. În mod sigur, tot acest scandal cu măririle lor de salarii a fost o mică scenetă. Să nu uităm că toată prostia asta cu „o trecem în Senat și după aia o picăm în Camera Deputaților” a fost făcută ca să adoarmă vigilența publicului. Eu unul sunt convins că vor trece chestia asta pentru că au nevoie de bani”, a declarat profesorul Andrei Țăranu.

Ciprian Mihali, fost diplomat și în prezent profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și membru Reper, este de părere că prin această măsură reprezentanții coaliției de guvernare par mai degrabă „să fi testat piața” și să aducă opinia publică să accepte cel puțin majorările salariale pentru administrația locală.

„Mi se pare că a fost o testare a pieței în acest moment. Opinia publică a reacționat negativ și după asta am descoperit toată ipocrizia politică, de la cei condamnați penal au spus că trebuie să învețe să fie bogați și cinstiți, până la cei care fac pe cavalerii dreptății care ne spun acum că indemnizațiile sunt suficient de mari și că nu au nevoie de aceste legi. Foarte multă elasticitate în atitudinea guvernanților. Sunt senatori care au spus că nici nu știau de această măsură. Au fost membri ai Guvernului care au spus că ei nu au treabă cu ce s-a votat în Senat, deci toată lumea s-a lepădat ca de Satana de această măsură. Ori este evident că ea a trecut cu acordul celor patru partide, PNL, PSD, UDMR și AUR – și au dat înapoi când au văzut ostilitatea opiniei publice”, a declarat Ciprian Mihali.

În opinia acestuia, marea miză pentru actuala coaliție o reprezintă primăriile și consiliile locale și rolul tot mai important al acestora în alegerile din 2024. O altă dovadă pentru acest fapt o reprezintă și modul în care a fost îngropată modificarea legii electorale și trecerea la alegerea primarilor în două tururi dar și reforma administrativă, un obiectiv pentru care nici PNL și nici PSD nu au niciun interes să renunțe.

„Oricum va urma într-o formă sau alta o majorare salarială pentru primari și consiliile locale pentru că acolo este miza pentru 2024 și se încearcă cumva încurajarea, stimularea administrațiilor locale pentru aceste alegeri. Marile partide nu vor face niciodată o reformă administrativă, nu au niciun interes să renunțe la zeci de primării, iar dovadă este și modul în care a fost îngropată alegerea primarilor în două tururi. Dacă va trece odată această reforma ea se va face doar prin presiune externă, prin PNRR și Comisia Europeană.

Să nu uităm în perioada Dragnea când primăriilor li s-a acordat posibilitatea de a-și stabili singure salariile, din acel moment a început dezastrul administrării publice, toate fondurile s-au dus prioritar către fondul de salarii. Acum urmează un nou pachet de încurajare al consiliilor locale, și o să mai vedem, cu siguranță, acest gen de măsuri în următoarele luni și, mai mult, vom asista la o concurență între PNL și PSD pe acest tip de măsuri pentru că pentru ambele partide aici e marea miză electorală”, a mai precizat Ciprian Mihali.

Șansa ratată a inflației și lipsa reformelor

Față de anul trecut numărul angajaților în sectorul bugetar a crescut cu aproape 20.000 de salariați. Din cei 1,26 de milioane de bugetari, administrația publică locală numără 450.000 de angajați, 275.000 fiind angajați în autorități executive locale. Ideea unei reforme administrative, o idee adusă în discuție acum mulți ani chiar de către fostul președinte PSD Mircea Geoană, vizează reducerea cel puțin a numărului de localități și comune care nu-și permit nici măcar să susțină financiar administrația locală. O astfel de reformă a fost inclusă și în PNRR, iar zilele acestea a fost făcut un prim mic pas în această direcție, Guvernul Ciucă aprobând un proiect prin care localitățile învecinate se pot asocia în consorții administrative.

„Nu mi se pare nicio mare reformă. Dacă era o reformă de impact ar bubui, s-ar discuta în toată societatea. Aici asistăm doar la niște interese punctuale pe care le are un primar și aveau nevoie de acest cadrul legal petru a se asocia. Dar nu în asta constă reforma administrativ-teritorială. Problema e că avem foarte multe localități ale căror administrații nu se susțin din bugetele lor și alea trebuie comasate, asta ar fi o reformă adevărată. Iar marile partide nu au un interes real într-o astfel de schimbare. Știm prea bine cum funcționează votul și alegerile la noi”, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia salariile în sectorul bugetar, cu câteva excepții, nu au mai fost majorate din 2019, perioadă în care au scăzut în termeni reali. Totuși, acesta subliniază că autoritățile au ratat șansa oferită de această criză inflaționistă pentru a demara o reformă serioasă a sectorului de stat, iar în acest moment încasările uriașe de care se bucură Guvernul se vor duce pe salariile bugetarilor, un sector nereformat și cu mai mulți angajați față de anii anteriori.

„O astfel de măsură îți oferă o fereastră de oportunitate ca să faci niște reforme. Ar trebui să restructurezi întreaga administrație, să faci concursuri adevărate în care să atragi oameni calificați și să diminuezi din posturile excedentare, care sunt peste tot. Acest lucru ne-întâmplându-se îți expiră această fereastră de oportunitate și, inevitabil, vei ajunge să pierzi tot ce ai câștigat ca stat. Adică acea economie de bani pe care ai făcut-o o vei pierde. Va veni momentul în care aceste salarii trebuie indexate pentru a reflecta creșterea inflației. În acest moment statul e terminat pentru că cheltuielile revin la nivelul anterior. Am avertizat încă de anul trecut că dacă inflația nu este oprită vom intrat în spirala prețuri-salarii. Și s-a terminat. Pentru că în momentul în care această spirală începe să se propage statul nu mai obține beneficii din inflație.

Prostia guvernului este că a irosit acești ani fără să schimbe nimic. Anul viitor vom avea și mai mulți bugetari decât în 2019 și ne mișcăm în cerc: avem o forță demografică tot mai mică, dar cheltuielile astea ajung să fie tot mai ridicate. Mergem pe drumul pierzaniei”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie, Bogdan Glăvan care a subliniat că dacă inflația a avut efectul unui anestezic, sub care această reformă se putea face.

De unde are Guvernul bani de salarii

Și profesorul Cristian Păun este de părere că în acest moment autoritățile cheltuie banii pe care i-au făcut prin politica privind prețul de energie, unde taxele și încasările companiilor de stat au reprezentat principala sursă pentru creșterea de 22% a încasărilor bugetare. Potrivit acestuia urmează o scădere a încasărilor la buget, scădere cauzată de încetinirea economiei reale, deci mai puțini bani pentru un stat cu un aparat administrativ tot mai stufos.

„Guvernul are bani din faptul că a încasat mai mult de pe urma politicii dubioase și păguboase pe care a dus-o legat de prețul la energie. Principalul responsabil pentru prețurile mari la energie de astăzi este statul, pentru că el controlează 80% din producția de energie din România. În plus de asta, statul nu doar că exercită un astfel de control, dar este și beneficiar prin taxele pe care le încasează și le asociază producției de energie. Avem accize pe gaz, pe energie electrică – accizele, ceea ce ar fi trebuit să fie o taxă pe lux, a ajuns să fie impusă energiei electrice. Au agățat această acciză pentru că nimeni nu poate să scape de acest consum, adică oamenii sunt captivi, și nici nu poți să faci contrabandă cu energie electrică. Prețul energiei a crescut de opt ori, deci de opt ori mai multe taxe încasate de statul român.

Calculul statului a fost însă greșit, pentru că vedem că economia reală încetinește, nu ai cum să fi eficient la asemenea costuri – semn că statul a câștigat ceva bani pentru o scurtă perioadă de timp, dar de acum începe să încaseze tot mai puțin pentru că economia reală încetinește. Încasările au crescut cu 22%, dar nu pentru că statul este mai eficient, iar acum poate toca acești bani discreționar. Și evident nu încep cu cei mai proști plătiți bugetari ci cu el însuși și dau cel mai mult celor care sunt primii la rând, politicienilor”, a declarat Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice.

Potrivit acestuia autoritățile vor putea majora salariile doar pentru anumite categorii de bugetari, și susține că sub nicio formă statul nu va avea bani pentru majorarea salariilor tuturor bugetarilor sau a pensiilor. Majorarea care este vehiculată în cazul pensiilor, o creștere de 10%, este la jumătatea ratei inflației.

„Vor urma și alți privilegiați. Cu siguranță nu se va ajunge la masa largă de bugetari, adică nu se va ajunge la profesori cu o majorare consistentă, nu vor avea bani pentru toți, asta este clar, și într-un final vor crește acele salarii pentru care există suficient lobby. Nu cred că se va pune problema ca guvernul să majoreze salariile tuturor, sau măcar pensiile tuturor, nici măcar cu rata inflației. Sunt anunțate majorări de maxim 10%, însă la pensionari inflația este de peste 20%.

Inflația e departe de momentul în care va începe să scadă, prețurile de producție cresc în continuare, peste 60% creștere de prețuri, nu văd de unde vom avea inflație mai mică în perioada următoare. Cred că acest fenomen o să ne bântuie și anul viitori, cel puțin în prima jumătate nu cred că scăpăm de o inflație de două cifre, iar așteptările sunt și mai mari, pentru că deocamdată avem lunile de vară care nu sunt concludente pentru dinamica prețurilor”, a mai precizat profesorul Cristian Păun.