Legea sindicatelor a fost adoptată în Parlament. Ringo Dămureanu (AUR): Ne-am opus modificărilor ce permit sindicatelor să facă politică

Legea sindicatelor, mai precis Legea Dialogului Social – inițiată în urmă cu patru ani, a fost adoptată în Parlament în luna noiembrie. Potrivit informațiilor, Legea Dialogului Social este jalon în PNRR, având termen de adoptare trimestrul patru din 2022. Adoptarea acestui act normativ a fost susținută și de către parlamentarii AUR, cu excepția deputatului Ringo Dămureanu, care s-a abținut de la vot. El a explicat într-un comunicat care au fost motivele ce l-au determinat să ia această decizie.

Ringo Dămureanu este singurul parlamentar sindicalist din Parlamentul României. Deputatul preciza, într-o postare pe pagina sa de Facebook: „singurul sindicalist parlamentar, mândru de a reprezenta în Parlament lucrătorii din România, Confederația Sindicală Națională Meridian, pe care nu am părăsit-o niciodată, și Sindicatul Național Forța Legii, în care mă aflu de peste 22 de ani”.

Deputatul AUR consideră că modificările aduse Legii dialogului social sunt binevenite, însă există și excepții. Spre exemplu, în ceea ce privește implicarea sindicatelor în politică. Ringo Dămureanu a relatat că, în Comisia de Muncă, a fost supusă votului modificarea care le permite liderilor de sindicat să facă politică. „Reprezentanții AUR (deputații Ringo Dămureanu și Antonio Andrușceac n.r.) nu au votat în favoarea acestei modificări, considerând că aceasta afectează independența organizațiilor sindicale”, a precizat Dămureanu.

Deputatul AUR a transmis într-un comunicat de presă principalele modificări ce apar în legislația referitoare la sindicate și negocierile colective:

• MEMBRI DE SINDICAT pot fi nu doar persoanele încadrate cu contract individual de muncă sau raport de serviciu, ci și lucrătorii independenți. Șomerii vor avea dreptul să adere sau să rămână membri, însă numărul acestora nu se va lua în considerare la stabilirea condițiilor de reprezentativitate a sindicatului. Constituirea unui sindicat nu se va mai face cu 15 membri, ci cu cel puțin 10 lucrători din aceeași unitate sau cel puțin 20 de lucrători din unități diferite din același sector.
• CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE va fi asigurată de persoane care au împlinit 18 ani şi nu execută pedepse complementare specifice. Acestea vor beneficia de protecție conform legii, doar pe perioada mandatului, și nu ulterior. Vor avea acces în unităţile în care au membri, pentru desfășurarea activităților sindicale, cu respectarea regulamentului intern al unităţii. Imixtiunile în activitatea organizațiilor sindicale se vor constata de Inspecţia Muncii.
• DESFĂȘURAREA DE ACTIVITĂȚI POLITICE de organizațiile sindicale, interzisă de legea în vigoare, devine permisă prin noua lege adoptată miercuri de Parlament. Reprezentanții AUR în Comisia de Muncă, deputații Ringo Dămureanu și Antonio Andrușceac, nu au votat în favoarea acestei modificări, considerând că aceasta afectează independența organizațiilor sindicale.
• ACTIVITĂŢI GENERATOARE DE VENITURI: Organizaţiile sindicale vor putea desfăşura pe viitor activităţi specifice, generatoare de venituri, precum certificarea, perfecţionarea şi reconversia profesională, sau chiar înfiinţarea şi administrarea de unităţi de pregătire, certificare profesională şi consultanţă în domeniile specifice pe care le reprezintă.
• SESIUNI PUBLICE DE INFORMARE LA NIVEL DE UNITATE: În toate unitățile în care nu sunt constituite organizații sindicale, angajatorii vor avea obligația să permită organizarea unor sesiuni publice anuale de informare pe tema drepturilor individuale și colective ale lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective, cu invitarea reprezentanţilor acestora.
• CONDIȚII DE REPREZENTATIVITATE: La nivel național și de sector, reprezentativitatea se va obține de confederațiile, respectiv federațiile sindicale, dacă numărul de membri este de minim 5% din efectivul lucrătorilor economiei naționale, respectiv al sectorului / grupului de unități, după caz. În plus, pentru a fi reprezentative, confederațiile sindicale va trebui să aibă structuri proprii în majoritatea judeţelor. La nivel de unitate, reprezentativitatea poate fi acordată sindicatului sau federației care reprezintă minim 35% din numărul lucrătorilor cu raport de muncă sau de serviciu cu unitatea. Se introduce astfel posibilitatea reprezentativității la nivel de unitate și pentru federațiile sindicale.
• REPREZENTANȚI LUCRĂTORILOR: În unitățile în care nu sunt constituite sindicate, interesele lucrătorilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţi aleşi şi mandataţi special, conform legii, pe o durată ce nu poate fi mai mare de 2 ani, dacă la nivelul angajatorilor sunt încadraţi minimum 10 lucrători. Reprezentanții lucrătorilor nu pot desfășura activități recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor, în schimb, aceștia vor putea să sesizeze ITM pentru nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale acordului / CCM aplicabil, dar și să participe la negocierea acordului / CCM, în condițiile legii. Aceștia vor fi aleși cu votul majorității simple a lucrătorilor din unitate, fiind interzisă intervenția autorităţilor, a angajatorilor şi a organizaţiilor acestora în alegerea reprezentanților lucrătorilor și împiedicarea desfășurării acestor alegeri. Pentru inițierea și derularea alegerilor reprezentanților lucrătorilor, grupul de inițiativă poate cere consultanță unei federații sindicale legal constituite în sectorul respectiv. Numărul reprezentanţilor aleşi se stabileşte de comun acord cu angajatorul, în caz contrar nu poate fi mai mare de 2 reprezentanți, dacă angajatorul are sub 100 de lucrători, mergând până la maximum 6 reprezentanți, la angajatorii care au peste 2000 de lucrători.
• CCM LA NIVEL NAȚIONAL, DE SECTOR, GRUP DE UNITĂȚI ȘI UNITĂȚI. La nivel de unitate, organizaţiile sindicale vor negocia colectiv dacă sunt legal constituite şi reprezentative, în caz contrar, la solicitarea şi în baza mandatului acestora, va negocia federaţia sindicală la care sunt afiliate, dacă în unitate au cel puțin 35% membri dintre lucrătorii unității. În unitățile în care nu există CCM, angajatorul sau orice altă parte îndreptăţită să negocieze colectiv poate iniţia în orice moment negocierea. ITM vor avea obligaţia de a elibera, la cerere, oricărui lucrător al unităţii, o copie în format electronic a CCM încheiat la nivel de unitate, şi orice act adiţional la acesta. Legea reglementează posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă și la nivel sectorial, iar CCM aplicabil va opera pentru toţi lucrătorii încadraţi în unitățile din sectorul pentru care s-a încheiat contractul, dacă fac parte din organizaţiile patronale semnatare, dar și pentru angajaţii încadraţi în unităţile organizaţiilor patronale care au aderat ulterior la CCM sectorial. Aceste principii se aplică în mod similar și pentru CCM încheiate la nivel de grup de unități. După 11 ani, prin lege se reintroduce CCM unic la nivel național, care va fi negociat și semnat de confederațiile patronale legal constituite şi reprezentative și va fi aplicabil pentru toţi lucrătorii din unităţile din economia naţională pentru care s-a încheiat CCM la nivel naţional şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare și pentru angajaţii încadraţi în unităţile organizaţiilor patronale care au aderat ulterior la CCM la nivel naţional. Toate CCM se încheie pe perioadă determinată, de 12 – 24 luni. CCM la nivel naţional, de sectoare şi grupuri de unităţi, ca şi actele adiţionale la acestea, vor fi publicate în Monitorul Oficial, Partea a V-a.
• GREVA. Noua lege aduce modificări menite să deblocheze posibilitatea lucrătorilor de a declara și organiza greva, inclusiv pe cea de solidaritate. Declanșarea și încetarea grevei se comunică de organizatori către angajatori și ITM, înainte de declanșarea și după încetarea acesteia. Hotărârea de a declara grevă se ia de organizațiile sindicale îndreptăţite să negocieze CCM care au declanşat conflictul colectiv de muncă, iar în lipsa acestora, de sindicatele nereprezentative, cu acordul scris a cel puţin 1/4 din numărul lucrătorilor unității. La nivelul unităţilor în care nu sunt organizate sindicate, hotărârea se ia prin reprezentanţii lucrătorilor, cu acordul scris a cel puţin 1/4 din numărul lucrătorilor.
• GREVA DE SOLIDARITATE: Lucrătorii vor avea dreptul de a declanşa grevă de solidaritate, cu o durată nu mai mare de o zi, pentru susţinerea revendicărilor formulate de lucrătorii din alte unităţi ale aceluiași grup de unități sau sector, dacă aceasta va fi anunţată în scris angajatorului, cu cel puţin 48 de ore înainte de încetarea lucrului. Hotărârea se va lua de organizaţiile sindicale afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliată organizaţia sindicală organizatoare, cu acordul a cel puțin 35% din numărul total al lucrătorilor din unitate.
• GREVA ÎMPOTRIVA POLITICII SOCIALE ȘI ECONOMICE A GUVERNULUI: Este o prevedere absolut nouă în legislația românească în materie. Potrivit acesteia, federațiile și confederatiile sindicale reprezentative pot declara grevă împotriva politicii sociale și economice a Guvernului. Hotărârea se va lua conform statutelor organizațiilor sindicale organizatoare. Organizațiile sindicale organizatoare vor notifica Guvernul cu 10 zile anterior, privind declanșarea grevei și vor invita reprezentanţii acestuia la negocieri. În acest termen, organizatorii înaintează Guvernului documente referitoare la actul normativ ce a condus la diminuarea drepturilor lucrătorilor, cu specificarea clauzelor afectate, dar și CCM care cuprind clauzele privind acordarea drepturilor diminuate prin politicile sociale și economice ale guvernului, cu lista unităților în care se aplică CCM, numărul lucrătorilor ale căror drepturi negociate prin CCM sunt diminuate prin politicile Guvernului și nivelul acestor drepturi. Guvernul va avea obligatia de a posta pe site-ul său oficial anunțul privind declararea grevei. De asemenea, în acest termen, organizatorii grevei notifică unitățile și angajatorii în care greva urmează să se desfășoare, precum și ITM. În timpul grevei, organizatorii au obligația de a negocia cu Guvernul în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă.
• GREVA NECONFORMĂ, NELEGALĂ. Greva va fi considerată nelegală atunci când este declanşată pentru alte motive decât cele prevăzute expres în lege. Greva va fi considerată neconformă în situațiile în care sunt omise aspecte procedurale prevăzute de lege, dar care pot fi complinite. Astfel, greva va putea fi conformată de organizator din oficiu, dacă acesta a fost notificat expres cu privire la aspecte de neconformitate de către angajator sau organizaţia patronală sau chiar într-un litigiu referitor la nelegalitatea grevei. Conformarea grevei se face în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării, în caz contrar, greva poate deveni nelegală. Dacă prin grevă au fost puse în pericol iminent viaţa sau sănătatea oamenilor, constituie infracţiune şi se pedepseşte.