Le Figaro scrie despre „sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis”, numit de critici „un rege leneș”

Klaus Iohannis, președintele în funcție, al cărui mandat a fost prelungit după anularea alegerilor care trebuiau să-i desemneze succesorul, este considerat responsabil pentru criza politică din România, scrie ziarul francez Le Figaro.

„O inscripție cu vopsea albastră a apărut duminică pe gardul palatului prezidențial al României. ‘Trădătorule, pleacă!’, era mesajul transmis șefului statului, Klaus Iohannis.

Pe 6 decembrie, instanțele au invocat suspiciuni de ingerință rusă pentru a anula în ultimul moment turul doi al alegerilor prezidențiale, cu riscul de a cufunda țara în necunoscut”, scriu Paul Cozighian și Cyrille Louis, în articolul publicat de Le Figaro.

Organizarea unor noi alegeri a fost amânată, astfel că președintele rămâne în funcție și tocmai l-a numit din nou în funcția de șef al guvernului pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, menționează autorii.

„România este condusă de un președinte ilegitim care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat și din proprie inițiativă, precum dictatorii africani”, spune analistul politic de la Prima TV Sebastian Zachmann.

Cu trei săptămâni mai devreme, cu ocazia sărbătorii naționale, Klaus Iohannis le-a transmis compatrioților săi un mesaj de căință. „Vă cer iertare, pentru că de-a lungul anilor am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”, a spus el.

Plasându-l pe candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu în fruntea primului tur al alegerilor prezidențiale, alegătorii români le-au dat liderilor lor un mesaj de respingere fără ambiguitate.

Însă „mea culpa președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă”, consideră Silvia Marton, profesor de științe politice la Universitatea din București.
Iohannis, regele leneș

La 65 de ani, cel de-al șaselea președinte al României își finalizează al doilea mandat discreditat de compatrioți pe cât de apreciat este de către colegii săi europeni.

Văzut de la București, fostul profesor de fizică e considerat atât de distant, încât criticii săi îl aseamănă cu un rege leneș, acuzându-l că petrece mai mult timp în orașul natal, Sibiu, sau în călătorii scumpe în străinătate decât în biroul prezidențial.

La Bruxelles, totuși, colegii săi șefi de stat și de guvern îi apreciază fiabilitatea în vremuri grele.

„În ciuda multiplelor crize trăite în ultimii ani, el s-a menținut foarte clar cu privire la angajamentul său european și a muncit din greu pentru a garanta stabilitatea țării sale. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre Viktor Orban sau chiar despre liderii polonezi, care le-au permis fermierilor lor să blocheze importurile de cereale ucrainene la granițele lor…”, a spus un diplomat european citat de cotidianul francez.

Intrat în politică la sfârșitul anilor ’90, Klaus Iohannis s-a făcut cunoscut pentru prima dată când a câștigat primăria din Sibiu în numele unui partid mic care reprezintă minoritatea vorbitoare de limbă germană. Reales de trei ori la rând, el se dedică renașterii turistice a acestui oraș de dimensiuni medii situat în inima Transilvaniei și se impune treptat în peisajul politic românesc până în punctul în care aspiră la un rol național.

În 2009 și 2013, apropiații lui îl propun la șefia unui guvern sub autoritatea președintelui conservator Traian Băsescu. Acesta îl respinge, dar Klaus Iohannis nu se lasă descurajat. Îi succede lui Băsescu în 2014 sub sigla Partidului Național Liberal, formațiune care alături de social-democrați a dominat viața politică românească de la căderea comunismului din decembrie 1989.

„La acea vreme, eram foarte mândru să văd că țara mea alegea un candidat pe care adversarii săi l-au denigrat constant insistând că nu are copii, că nu este ortodox și că practic va fi mai mult german decât român”, subliniază fostul europarlamentar Cristian Preda.

„În campanie, Iohannis a promis că va fi un ‘președinte normal’”, își amintește politologul Radu Magdin.

„Intenționa să se distanțeze de Traian Băsescu, a cărui hiperactivitate, comparabilă cu cea a lui Nicolas Sarkozy, ajunsese să-i epuizeze pe români. Când a venit la putere, mulți erau fericiți să aibă un președinte decent și muncitor. Dar, până la urmă, ne vom aminti mai presus de toate că a tăcut foarte mult…”, adaugă acesta.
O furie mocnită

Le Figaro menționează în continuare eșecul reformei din Educație, pe care Iohannis a considerat-o prioritatea mandatului său.

„Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii fără școală?”, întreabă Raluca Pantazi, redactor-șef al site-ului Edupedu.ro, într-un editorial recent.

„Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de a veni la putere. Sub cele două mandate ale lui Klaus Iohannis, școlile publice au cunoscut cel mai mare declin la toate testele și analizele internaționale”, explică jurnalista.

Pasivitatea președintelui, din ce în ce mai perceptibilă pe măsură ce tensiunile internaționale au crescut, a alimentat o furie surdă în sânul opiniei publice românești, mai ales după pandemie, observă Silvia Marton.

„Președintele, care are responsabilitatea de a comunica politicile implementate sub autoritatea sa, a rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns surprinzător în turul doi al prezidențialelor s-a limitat la scuze ciudat de narcisiste”, exemplifică ea.

Absenteismul lui Iohannis pe plan intern contrastează cu activitatea lui din politica externă.

„Președintele Iohannis s-a lăsat fără îndoială izolat în turnul său de fildeș”, admite diplomatul european citat.

Acesta consideră, totuși, că unele critici aduse președintelui sunt exagerate. Aflat în prima linie atunci când a fost vorba de sprijinirea Ucrainei, Klaus Iohannis a fost însă nevoit să se apere atât de reproșuri legitime, cât și de campanii de dezinformare rusești.

Primăvara trecută, el a făcut o greșeală strategică surprinzătoare, trâgându-și un glonț în picior atunci când a candidat pentru funcția de secretar general al NATO, deși candidatura fostului prim-ministru olandez, Mark Rutte, fusese deja validată de statele membre.

Cu zece zile în urmă, în cadrul unei reuniuni organizate la Bruxelles, numele președintelui Iohannis a fost eliminat de pe lista șefilor de stat invitați să se întâlnească cu noul lider al alianței transatlantice. O excludere pe care unii observatori români o interpretează ca pe un semn de neîncredere.

Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România e „pusă în carantină” după anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Dovezile despre o ingerință externă suficient de serioasă pentru a justifica o decizie atât de gravă par să fi fost considerate insuficiente de către unele guverne occidentale.