Jumătate din comunele din România nu îşi pot plăti nici angajaţii din primării

Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local, costurile cu salarii în unele comune fiind mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă, fiind dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt.

Dintre aceste 93 de UAT-uri, 4 au venituri proprii sub un milion de lei, în schimb bugetul de salarii sare binişor de acest prag. O parte dintre primari aşteaptă investitorii în zona lor, arătând că sumele mari la bugetul local nu pot fi strânse doar din taxe şi impozite mărunte, cum ar fi cele pe maşini. „Aşteptăm autostrada A8 ca pe a doua Înviere, poate vor veni mai mulţi investitori în comună”, este poziţia unui primar.

Veniturile proprii, circa o treime din cheltuieli
Veniturile totale ale celor 93 de comune din judeţul Iaşi au fost de aproape 1 miliard de lei în anul 2021, însă forţa financiară nu se reflectă în aceşti bani, ci în veniturile proprii, iar UAT-urile nu au strâns nici măcar jumătate din sumă. Potrivit datelor financiare, veniturile proprii au fost de 351,8 milioane de lei, însemnând doar 35% din veniturile totale. Cheltuielile de personal au însumat 265,3 milioane de lei, adică 75% din banii strânşi la bugetul comunelor s-au cheltuit cu salariaţii administraţiilor locale.

Se poate însă şi mai rău, în condiţiile în care nivelul plăţilor salariale s-a apropiat în anul 2020 şi mai mult de bugetul propriu total al UAT-urilor. Astfel, dacă veniturile proprii ale comunelor din judeţ au însumat atunci 287 milioane de lei, 259 milioane de lei s-au dus către angajaţi, mai exact 90%. Comuna care stă cel mai prost la capitolul venituri proprii este Drăguşeni, care a cheltuit în 2021 cu salariile angajaţilor mai mult cu aproape 130% faţă de suma colectată la bugetul local (887.000 de lei venituri proprii/ salarii de cca 1,1 milioane de lei). Veniturile totale ale comunei au fost de 8,7 milioane de lei.

Comunele sărace
Printre cele mai sărace comune în funcţie de banii pe care îi avea în vistierie în 2021 se regăseşte şi Cucuteni, care a cheltuit în acel an cu salariile funcţionarilor cu 123% mai mult faţă de suma adunată la bugetul local din taxe şi impozite (939.000 de lei venituri proprii/ salarii de 1,1 milioane de lei). Veniturile totale au fost de 4,1 milioane de lei în 2021.

O altă comună care nu se descurcă cu cheltuielile de personal este Mădârjac, unde bugetul pentru salarii a fost în aceeaşi perioadă mai mare cu 166% decât cel propriu (973.000 de lei venituri proprii/ salarii de 1,6 milioane de lei). Veniturile totale au fost de 4,4 milioane de lei.

Primarul Dan Ghebuţă justifică situaţia în care se află comuna pe care o conduce. „La noi este un caz special. Din suprafaţa totală a comunei, de circa 5.200 de hectare, aproape 3.500 de hectare este suprafaţă împădurită pentru care noi nu încasăm niciun leu impozit, pentru că 2.500 de hectare aparţin unui investitor privat, iar restul, Direcţiei Silvice. Ori, conform articolului 464 din Codul Fiscal, litera w, sunt exceptaţi de la impozit/ taxă pe teren. Am făcut o solicitare în acest sens, de a modifica Codul Fiscal, însă fără rezultat(…) Alţi investitori în zonă care să ne mai ridice nivelul veniturilor proprii nu avem, din păcate. Iar oamenii nu i-am angajat pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că aşa prevede legislaţia. Personal, am un salariu de 4.800 de lei net, mi-aş dori să fac din bugetul local şi investiţii, dar nu este posibil, cel puţin deocamdată”, a declarat primarul.

Şi comuna Roşcani se află printre UAT-urile cu venituri proprii sub un milion de lei, însă cu cheltuieli de personal cu 120% mai mari (985.000 de lei venituri proprii/ salarii de cca 1,2 milioane de lei). Comuna a avut venituri totale de 5,5 milioane de lei. În rândul celor mai sărace comune ieşene după veniturile proprii se află şi comuna Grozeşti, care, deşi a strâns la bugetul propriu aproape 1 milion de lei, suma cu salariile a fost mai mare cu 129% (1,3 milioane de lei). Veniturile totale au însumat 8,9 milioane de lei.

Comune cu populaţii mult prea mici: sub 2.000
Populaţia acestor comune nu trece, în parte, de 2.000 de oameni. Pe de altă parte, primăriile care reuşesc să adune venituri pe cont propriu ceva mai consistente acoperă la limită aceste cheltuieli. Comuna Ciurea, spre exemplu, cu aproape 18.000 de locuitori, îngroaşă rândul primăriilor care se apropie cu salariile de nivelul bugetului propriu: din veniturile totale de 42,4 milioane de lei în 2021, aproape 12,9 milioane de lei au fost venituri proprii, iar 90% din această sumă a intrat „în buzunarele” salariaţilor administraţiei locale, adică 11,6 milioane de lei. De altfel, este cea mai mare sumă alocată în 2021 de o primărie locală cheltuielilor de personal.

Am stat de vorbă şi cu primarul comunei Moţca, unde veniturile proprii au fost de 3,1 milioane de lei în 2021, iar cheltuielile de personal au ajuns la 3,3 milioane de lei, cu 107% mai mari. Singura soluţie pe care o vede Constantin Hobincă pentru a creşte veniturile proprii stă în investitori. „Este greu, dar să știți că avem salariați, plătim și asistenții personali pentru persoane cu handicap, avem oameni care primesc indemnizații lunare, sume acoperite parțial din bugetul local și din virări de la bugetul de stat (…) Orice primar își dorește să facă și investiții din bugetul propriu, dar dacă sunt mai mulți care cer decât cei care aduc, noi ce vină avem? Personal, avem noroc cu balastierele din zonă, firme care plătesc impozite și ne mai cresc veniturile proprii, acum așteptăm autostrada A8 ca pe a doua Înviere, poate vor veni mai mulți investitori în comună”, ne-a spus Hobincă.

Miroslava, un caz special
Puţine UAT-uri reuşesc să strângă bani, să dea, dar să mai şi rămână, comuna care se descurcă cât de cât bine pe cont propriu fiind Miroslava, cu venituri totale de 68,9 milioane de lei în 2021, din care venituri proprii de 45,3 milioane de lei. Cheltuielile de personal au fost de 9 milioane de lei, adică doar 20%. Însă, în Miroslava îşi desfăşoară activitatea investitori străini „de top”, cum ar fi producătorul american de piese auto BorgWarner România (fosta companie Diesel Systems România), ori nemţii de la Mennekes, cu o fabrică unde se produc cabluri de încărcare pentru vehicule electrice.

Să plătească angajaţii administraţiei publice locale din resurse proprii şi să mai rămână cu bani poate şi comuna Valea Lupului, cu venituri totale de 19,7 milioane de lei, din care 13,5 milioane au fost venituri proprii. Pe lefuri s-au dus 4,3 milioane de lei, adică în jur de 32%.

În legătură cu acest subiect, Cristian Stanciu, liderul grupului de consilieri judeţeni PSD, ne-a declarat: „Ştiu că în judeţul nostru există primării care sunt la limita inferioară cu acoperirea cheltuielilor de personal, însă acest lucru se poate corecta printr-o mai bună colectare a impozitelor, prin eficientizarea cheltuielilor, inclusiv de personal, şi prin sprijinirea investiţiilor care determină rentabilitate economică. Cu alte cuvinte, eficienţa unei primării depinde în primul rând de aceasta”.

„Ziarul de Iaşi” a făcut analiza pe baza ultimelor date existente pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, acestea fiind cele aferente anului 2021, situaţia financiară pe anul 2022 urmând să fie făcută publică în cursul acestui an. Schimbări majore nu sunt însă aşteptate.