Judecătorii ICCJ reacţionează după scrisoarea CSM şi adoptă o rezoluţie de susţinere faţă de preşedintele Înaltei Curţi privind exercitarea acestei funcţii “fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice”

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au adoptat, miercuri, o rezoluţie prin care îşi manifestă susţinerea faţă de preşedintele ICCJ în legătură cu exercitarea acestei funcţii “fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice”. “Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”, au subliniat ei, după scrisoarea deschisă adresată de CSM preşedintelui ICCJ pe tema bugetului şi a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au transmis, miercuri, că reafirmă “nevoia de preocupare faţă de drepturile şi nevoile justiţiabililor, de respect reciproc, de deferenţă şi de recunoaştere a ierarhiilor profesionale în toate acţiunile publice, asumate la nivel nominal, care provin de la instituţiile sistemului judiciar sau de la organisme interne ale acestora”.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au subliniat nevoia de solidaritate internă a sistemului judiciar, de coeziune a întregului corp al judecătorilor şi de respect şi consideraţie dintre acesta şi celelalte profesii juridice, precum şi faţă de justiţiabili, în general.

”Toate acestea constituie premise fundamentale şi indispensabile pentru consolidarea prestigiului justiţiei, ca putere a statului şi ca serviciu public, precum şi pentru apărarea în mod durabil a independenţei acesteia. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reamintesc că, atât în raporturile din afara, cât şi în cele din interiorul sistemului judiciar, reprezentanţii puterilor statului, precum şi ai autorităţilor şi instituţiilor publice, au obligaţia legală de a acţiona cu respectarea propriilor competenţe şi în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre autorităţile statului”, se arată în rezoluţia judecătorilor de la ÎCCJ.

Ei consideră că “în loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia”.

Judecătorii ICCJ au susţinut că demersul Secţiei pentru judecători a CSM în legătură cu modul în care preşedintele ICCJ îşi îndeplineşte atribuţiile este în afara competenţelor legale.

“Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la «elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la «emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor». Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se mai arată în rezoluţie.

Astfel, judecătorii şi-au arătat susţinerea faţă de preşedintele ICCJ.

“În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, a mai transmis ICCJ.

Rezoluţia a fost adoptată miercuri, în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să comunice procentul alocat anul trecut de Guvern instanţelor din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi dacă a ţinut cont de acest procent la alocarea sumelor către ICCJ şi Curţile de Apel.

Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a invocat, în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui ICCJ, rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, inclusiv din perspectiva componentei financiare, menţionând şi ”preocuparea” acestuia pentru ”funcţionarea sistemului judiciar, raportat la contextul actual din instanţele judecătoreşti, caracterizat de nemulţumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparenţă, a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiţie în beneficiul justiţiabilului”.