Isărescu, despre dobânzile mari la împrumuturi: „Nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă. Dobânzile nu pot să scadă până nu scade inflația”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat luni, odată cu prezentarea raportului asupra inflației, că cei care plătesc prețul inflației mari sunt deponenții, care primesc la depozite dobânzi mult mai mici decât inflația și ale căror depozite bancare își pierd valoarea, arată Libertatea.

Întrebat de creșterea dobânzilor, Isărescu a afirmat că este o opțiune să iei credit, iar cei care fac acest lucru își asumă o serie de riscuri.

„În definitiv, cum a spus un contemporan celebru: nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă. Deci este o opțiune să iei sau să nu iei credit și îți asumi și niște riscuri. Aceasta nu este o declarație cinică, este o realitate. Nu avem soluții pentru toată lumea”, a afirmat acesta.

În România, dobânda la creditele cu dobândă variabilă a fost calculată în funcție de indicele ROBOR. În urma acuzațiilor că băncile se înțeleg pentru a crește ROBOR, din 2019 a fost introdus un alt indice, numit IRCC. Acesta se calculează pe baza tranzacțiilor interbancare efective și urmează cursul ROBOR cu o întârziere de șase luni. În acest moment, indicele ROBOR la 3 luni este în jur de 8%. Consiliul Concurenței a demarat recent o investigație asupra celor 10 bănci care cotează indicele ROBOR pentru a vedea dacă există înțelegeri anticoncurențiale.

Care este cauza scumpirilor Isărescu a spus că dobânzile nu pot fi mai mici până când inflația nu va scădea.

Comparațiile cu pandemia nu sunt bune Acesta a spus că sunt „neavenite” comparațiile cu perioadele anterioare, când dobânzile erau mici, deoarece atunci planeta era în criză, iar dobânzile erau real negative.

„Și când văd că în urmă cu un an… Păi normal, în urmă cu un an dobânda era 1 sau 1 și ceva. Ce rost are să ne comparăm cu o perioadă în care inflația era scăzută, toată lumea nu știa cum să bage bani în economie, ca să nu se blocheze în general economia și dobânzile erau real negative. Adică să credem că suntem noi așa ca o floare într-o situație cu totul și cu totul deosebită față de ce se întâmplă în lume?”, a afirmat guvernatorul băncii centrale.

Isărescu a precizat că indicele ROBOR a devenit „vedetă”, după ce statul a decis în 2010 să transparentizeze modul de calcul al dobânzilor și a obligat băncile ca dobânda să se calculeze prin formula ROBOR plus marja de profit.

Profiturile băncilor

Acesta a spus că ideea că băncile au profituri excesive trebuie nuanțată, deoarece încă nu au ajuns la sfârșitul anului, când trebuie să își marcheze pierderile din portofoliile de titluri de stat. Titlurile de stat s-au depreciat pe piețele de capital, iar acest lucru trebuie reflectat în situațiile contabile ale băncilor.

Oficialul a spus că unele bănci s-au lăudat cu profiturile realizate pentru a fi pe placul acționarilor, însă a spus că profitul întregului sistem financiar este de „un sfert sau jumătate” din profiturile sectorului energetic.

Dobânzile sunt la jumătate față de inflație

Guvernatorul a mai spus că dobânzile sunt scăzute față de rata inflației. „Dobânzile nu au cum să fie prea ridicate când sunt la jumătate din rata inflației”, a arătat guvernatorul.

Acestea trebuie să fie peste nivelul inflației pentru ca deponenții să nu piardă bani. Deponenții plătesc de fapt Oficialul a menționat că cei care plătesc în final sunt cei care fac economisire, afirmând că la o inflație de 16%, aceștia primesc dobânzi de 1-2%. Isărescu a mai spus că în jur de 7% există un „punct de echilibru” în privința dobânzilor.

De asemenea, a precizat că inflația este produsă de creștera costurilor, în special cele energetice, iar dacă banca centrală va crește mai mult dobânda de politică monetară pentru a lupta cu inflația atunci s-ar putea bloca economia. „Răbdare și tutun” Oficialul a prognozat că inflația va scădea, însă acest lucru cere răbdare. „Înflația va veni în jos și o ținem sub control. (…) Însă cu răbdare, pentru că nu e inflație numai demand pull (cerere mare – n.r.). Nu avem exces masiv de cerere. A fost ceva, dar este cost push (creșterea costurilor – n.r.). Este determinat de factori pe partea ofertei. Deci au crescut costurile. Păi ce poți să faci cu politica monetară ca să reduci costurile? Dacă majorezi dobânzile e posibil chiar să majorezi costurile”, a punctat el.

„Cum se spunea înainte: răbdare și tutun. Eu am folosit alt termen ca să nu fac reclamă la tutun. Trebuie ceva răbdare pentru că nu ai cum să reduci costurile decât prin creștere de productivitate. Și ăstea nu se fac peste noapte”, a conchis guvernatorul BNR.