Iohannis promulgă Legea privind măsurile fiscal-bugetare. Ce noi taxe și impozite intră în vigoare

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de promulgare a legii prin care vor fi crescute o parte din taxe și impozite, dar prin care se încearcă și reducerea de cheltuieli bugetare.

Curtea Constituțională, instituție care este sărită de reforma bugetară, a dat undă verde pentru aplicarea de noi taxe sau mărirea unor impozite, precum și pentru unele ajustări în rândul administrației publice.

Anunțul privind trecerea cu brio de testul CCR a legii privind măsurile fiscal-bugetare a venit de la șeful Curții, Marian Enache. „În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a punctat magistratul. Prin urmare, judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, că sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei este neîntemeiată, iar legea în ansamblul său este constituțională. În schimb, magistrații Curții au declarat neconstituțională atât prima formă a reformei pensiilor speciale, cât și interzicerea cumulării pensiei cu salariul, ambele vizând sistemul de justiție.

Prin unda verde dată de CCR, va crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințele sociale (cele de maximum 120 de metri pătrați și cu o valoare de maximum 600.000 de lei), „alimentele de înaltă valoare calitativă” (adică cele considerate de lux), panouri fotovoltaice, panouri solare termice sau alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență. Tot la fel va crește TVA pentru concerte și festivaluri. De la 9% la 19% va fi mărită TVA la alimente cu zahăr adăugat, precum și la berea fără alcool. La abonamentul la sălile de fitness va crește de la 5% la 19%, precum și pentru parcuri de distracții și evenimente sportive. Totodată, CASS-ul va fi plătit de toată lumea, inclusiv de angajați din construcții, agricultură și industria alimentară. De scutirea de impozit vor mai beneficia doar IT-iștii și angajații din construcții și din industria alimentară cu venituri sub 10.000 de lei brut.

Microîntreprinderile vor fi impozitate în trepte. Adică vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de până la 60.000 de euro pe an, iar în cazul în care trec de această sumă, impozitarea va fi de 3% din cifra de afaceri. În schimb, companiile cu peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.

Băncilor le va fi aplicat un impozit de 2% pe cifra de afaceri (amendament modificat pe ultima sută de metri, inițial fiind 1%) în 2024 și 2025. În 2026 se va trece la o impozitare de 1%. De asemenea, e introdusă o nouă taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru companiile de petrol și gaze.

În schimb, valoarea voucherelor de vacanță va crește la 1.600 de lei (de la 1.450 de lei), dar de acestea vor beneficia doar angajații la stat care au un salariu net de maximum 8.000 de lei. De asemenea, bugetarii cu peste 8.000 de lei nu vor mai primi normă de hrană. Va fi plafonat și sporul pentru condiții vătămătoare la 1.500 de lei brut.

„Norocoșii“ care scapă de la austeritatea bugetară

Reducerea posturilor neocupate a fost făcută pe sprânceană. Guvernul vrea să desființeze posturile vacante, mare parte din sectorul public, însă sunt adăugate numeroase excepții. Rămân nedesființate cele pentru care au început procedurile de concurs, cele suspendate sau cele unice. De asemenea, sunt categorii socio-profesionale întregi care nu vor fi afectate. Posturile vacante din magistratură (judecători și procurori), magistrații-asistenți sau personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor nu vor fi desființate, situații similare fiind și la cele din învățământ, cele din sănătate sau cele care presupun munca pe proiecte cu finanțare din fonduri externe. De asemenea, nu vor fi desființate nici posturile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională şi din zona culturală.