Ioana Timofte a fost retinuta de DIICOT, ea este nepoata unui fost sef al SRI. Interceptari: „Ba, nene, 15.000 de euro deja aici e asa de… seminte”
Ioana Timofte, directoarea Companiei Nationale pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune (CNCIR), din subordinea Ministerului Energiei, a fost retinuta de procurorii DIICOT pentru constituire de grup infractional organizat. Ea va fi prezentata la Curtea de Apel Bucuresti cu propunere de arestare preventiva.
Timofte este nepoata fostului sef al SRI, Radu Timofte. Ea este in functia de director general al Companiei pentru Controlul Cazanelor din aprilie 2018. Este de profesie avocat. In 2010, a absolvit un curs post-universitar in „Securitate nationala” la Colegiul National de Informatii din cadrul Academiei Nationale de Informatii a SRI. In 2009, a absolvit si un curs la Colegiul National de Aparare.
Si-a inceput cariera in institutiile statului in 2010 si a fost consilier personal, intai la MAPN, apoi al ministrilor PSD ai Economiei.
Ioana Timofte are un salariu de 11.000 euro/luna, net, in functia de director general la Cazane.
Procurorii DIICOT afirma ca, in ultimii 3 ani, un grup infractional organizat condus Ioana Timofte a facut achizitii fictive de produse consumabile, cum ar fi articole de curatenie, birotica si papetarie sau materiale de constructii, cu scopul de a delapida institutia.
Procurorii au montat camere de supraveghere in birourile directorilor de la Compania pentru Controlul Cazanelor si au constatat ca manipulau genti si saci cu bani delapidati.
„La data de 03.05.2023, ora 09:59:45 numita IVAN VASILICA (directoarea comerciala – n.r.) ajunge la birou avand in mana un sac de culoare neagra pe care il pune pe birou. Raspunde la un salut al unui coleg de serviciu spunand: ‘Hello, hello!’, dupa care aceasta se indreapta catre usa biroului pentru a o incuia lasand cheile in butucul usii.
Dupa ce incuie usa biroului aceasta isi pune geanta pe un obiect de mobilier de culoare neagra aflat in dreapta biroului. In continuare, numita IVAN VASILICA se indreapta in stanga biroului, dupa care se intoarce la birou si ia sacul de culoare neagra. Din sac, scoate mai intai un teanc cu bani, dupa care scoate o punga de cadou de culoare neagra in care sunt mai multe sume de bani pe care le ia si le pune pe birou. Tot in sacul de culoare neagra se afla si o punga de cadou de culoare alba si rosie de dimensiuni mai mici din care scoate alte teancuri cu bani si pune cele doua pungi de cadou pe sacul de culoare neagra, banii fiind organizati in dreapta acestora.
Numita IVAN VASILICA se asaza pe scaunul din birou si incepe sa organizeze toate teancurile de bani in functie de valoarea acestora efectuand si o numaratoare a acestora in soapta, ultimul numar pronuntat fiind „12”.
La ora 10:01:16 se aude o bataie la usa biroului numitei IVAN VASILICA, iar aceasta se opreste din orice activitate pentru a nu mai face niciun zgomot. In continuare, aceasta muta punga de cadou de culoare neagra in dreapta biroului si da drumul la televizorul din birou.
Incepand cu ora 10:01:43 si pana la ora 10:11:00 numita IVAN VASILICA numara fiecare teanc cu bani de pe birou (la o numaratoare paralela a organelor de cercetare penala s-a stabilit ca fiecare teanc cu bani era alcatuit din aproximativ 100 de bancnote), punand pe fiecare in parte dupa terminarea numaratorii langa punga de culoare alba si rosie, cu exceptia a doua dintre ele, grupandu-le astfel in functie de valoare bancnotelor.
Incepand cu ora 10:11:00 aceasta se ridica de pe scaun si se indreapta catre geanta aflata pe suportul de culoare neagra din dreapta biroului si scoate din un alt teanc cu bani pe care il numara stand in picioare.
Dupa ce termina de numarat aceasta pune banii inapoi in geanta si ia o alta suma de bani pe care o numara si pe aceasta. La finalul numaratorii, de la baza teancurilor cu bani asezate langa punga de cadou de culoare rosie ia un teanc cu bani pe care pe care il pune langa cele doua teancuri sus-mentionate asezate separat, punand pe cel ce tocmai l-a numarat peste toate celelalte. In continuare incepe sa numere si sa aleaga mai multe bancnote din acele doua teancuri, iar la ora 10:14:05 aceasta ia din geanta un portofel ce pare a fi de culoare rosie si pune mai multe sume de bani in acesta (a se vedea FOTO 5).
In continuare, numita IVAN VASILICA isi pune portofelul inapoi geanta, dupa care ia o suma de bani de pe masa si o pune si pe aceasta tot in geanta.La ora 10:14:39, IVAN VASILICA ia toate teancurile cu bani de pe masa si le pune in punga de cadou de culoare neagra (a se vedea FOTO 6). Punga de cadou de culoare alba si rosie o pune sub birou, iar sacul de culoare neagra il pune in geanta. Dupa aceea se indreapta catre fisetul metalic aflat in stanga biroului si deschide usile fisetului si usa compartimentului de sus, se intoarce la birou pentru a lua punga de cadou de culoare neagra in care se afla toate sumele de bani si o pune in compartimentul de sus inchizand usa acestuia si usile fisetului. Usa compartimentului o incuie si pune cheia pe fiset.
La ora 10:16:20, numita IVAN VASILICA se indreapta catre usa biroului pentru a o descuia si iese din birou inchizand usa”, arata procurorii DIICOT in ordonanta de incepere a urmaririi penale, publicata de G4media.ro.
„Faptul ca parte din aceste sume de bani erau insusite de suspecta Timofte Ioana – director general al CNCIR SA rezulta din continutul convorbirilor interceptate in cauza, purtate intre Stefan Bogdan Ciprian (director administrativ, fost director comercial – n.r.) si Ivan Vasilica (director comercial – n.r.) cu privire la identificarea unei solutii de a achizitiona din acesti bani mobilier in valoare de 70.000 – 100.000 de euro pentru un apartament detinut de Timofte Ioana.
Astfel, la data de 24.04.2023, ora 09:02:41, in biroul numitei IVAN VASILICA intra numitul STEFAN BOGDAN CIPRIAN cu care poarta urmatorul dialog:
STEFAN BOGDAN: Buna, fata!
IVAN VASILICA: Bine te-am gasit!
STEFAN BOGDAN: Ce faci, fata?
IVAN VASILICA: Bine ai revenit!
STEFAN BOGDAN: Bine.
IVAN VASILICA: Foarte bine! Tu ce faci?
STEFAN BOGDAN: Bine. Na…
IVAN VASILICA: Toate bune p-aici?…pe la noi?
STEFAN BOGDAN: Da. M-a chemat sefa de doua ori saptamana trecuta…
IVAN VASILICA: De bine sau de rau?
STEFAN BOGDAN: Am praduit tot. Suntem pe zero!
IVAN VASILICA: A… maine rezolvam!
STEFAN BOGDAN: Da? Maine?
IVAN VASILICA: Ai nevoie de azi? Ca maine am stabilit ca…
STEFAN BOGDAN: Maine, maine.
IVAN VASILICA: Maine.
STEFAN BOGDAN: Pai am…
IVAN VASILICA: E totul rezolvat!
STEFAN BOGDAN: …am oferta pentru mobilier.
IVAN VASILICA: A, sa luam mobilier ca se inchide mobilierul?! Da se inchide sau e vrajeala?
STEFAN BOGDAN: Ce?
IVAN VASILICA: Cu astea, cu cumparatul de mobilier?
STEFAN BOGDAN: Pai se inchide…la banii astia cred si eu…vreo 70.000 de euro!
IVAN VASILICA: Aaa mobilierul ei de acasa? Eu ma gandeam ca ne interzice astia sa cumparam mobilier aicia la noi.
STEFAN BOGDAN: Da-i ma in ma-sa! Ce treaba am eu cu ei!
IVAN VASILICA: 70.000 de euro mobilierul? Uaaau!
STEFAN BOGDAN: Rade…si-o sa dam un avans…
IVAN VASILICA: De unde facem rost?
STEFAN BOGDAN: Nu stiu fata ca mi-a cazut fata…
IVAN VASILICA: Ca stii ceva? Nu e da…facem da…de unde dam?
STEFAN BOGDAN: Da…pe timp sa vedem. O sa dam avans deocamdata…
IVAN VASILICA: (neinteligibil) de banii astia…ce sa luam? Tre’ sa mai bagi pe undeva sa mai bagi niste combinatii!
STEFAN BOGDAN: Pai o sa mai fie! Vreo aproape 15.000 de euro ii facem de la Calutu, aia…combinatia…
IVAN VASILICA: Da…eh…15.000 de euro e…
STEFAN BOGDAN: Da. Sunt si aia na…
IVAN VASILICA: Ba nene 15.000 de euro deja aici e asa de…seminte (rade)
STEFAN BOGDAN: Ma duc ca sunt contra timp…
IVAN VASILICA: Du-te!
STEFAN BOGDAN: Ca trebuie sa-mi fac niste adrese si sa ma duc la dentist si dupa aia am o intalnire si dupa aia vin inapoi. Tu pleci pe undeva?
IVAN VASILICA: Nu.
STEFAN BOGDAN: Pot sa-ti iau masina?
IVAN VASILICA: Da. Ia-o!
STEFAN BOGDAN: Ca eu am venit cu Tiguanu ca sa-i schimb anvelopele si asa si i-am dat…
IVAN VASILICA: Ia-o ma si asa…
STEFAN BOGDAN: Da-i-o lui Ionut ca merg cu el.
IVAN VASILICA: Da
STEFAN BOGDAN: Da.
IVAN VASILICA: Cand vii sa-mi spui pe ce mai putem…ca eu in afara de asta?
STEFAN BOGDAN: Aaa…si sa luam ce e de luat
IVAN VASILICA: Pai am dat alea pe traseu deja inainte de Paste…ce e de luat”, se arata intr-o stenograma din dosar.
Intr-o alta convorbire inregistrata de procurori, directorul administrativ Bogdan Stefan se plange cat de greu este sa cumpere mobilierul pentru directoarea generala Ioana Timofte cu banii delapidati de la compania de stat.
„De asemenea, in data de 25.04.2023, ora 09:19, numitul Stefan Bogdan Ciprian poarta o discutie despre mobilierul pe care il urmeaza sa il achizitioneze pentru directoarea companiei – Timofte Ioana, si cu numita Stancu Oltea-Maria (directoarea economica – n.r.):
STANCU OLTEA: Ce faci ma? Esti bine inca?
STEFAN BOGDAN: Da… Sa zicem.
STANCU OLTEA: A!
STEFAN BOGDAN: Sa zicem.
STANCU OLTEA: Da.
STEFAN BOGDAN: Am niste castane de… Nici nu stiu cum dracu… Am oferta de mobila, 70.000 de euro.
STANCU OLTEA: Cat ma?
STEFAN BOGDAN: Atat.
STANCU OLTEA: Da ce face mobilieru…
STEFAN BOGDAN: Ah nu. Asta e doar o parte din el. Adica, e partea grosiera, sa zicem asa, de dressing (neinteligibil), bucatarie. Abia astept sa termine ca m-a bagat in pamant apartamentul ala. Mi-a mancat zilele.
STANCU OLTEA: Da ce e asa scump?
STEFAN BOGDAN: Mi-a mancat zilele.
STANCU OLTEA: Da ce face atata la el? O data asa, o data invers.
STEFAN BOGDAN: Ce? Ultima oara i-am facut iar parchetu. Ca nu stiu ce baterie s-a desfacut si a intrat apa pe hol, pana in doua dormitoare. Acu, sambata i-a terminat parchetu, iar. De trei ori i-am facut parchetu. Nu mai pot ba! Iar asta cu mobila m-a…
STANCU OLTEA: Te-a doborat, a?
STEFAN BOGDAN: Da. Mi-a dat-o la temelie.
STANCU OLTEA: Pai si ce naiba faci?
STEFAN BOGDAN: Pai, o sa vedem ce mai facem, dar nu acuma. O sa dam avansul, trebuie sa iau materiale, sa dau in tara. Cand vine masina sa scap si de alelalte, stii? Si si cumpar, ca urmeaza acuma sa cumpar sa si vina, sa dam si si ca nu poti sa-i dai intrare …(neinteligibil) si om vedea dupa aia ce om mai avea ca… Om vedea cum or da-o si astia pana la urma.
STANCU OLTEA: Cu ordonanta aia… Cand dracu or da-o p-aia?
STEFAN BOGDAN: Nu stiu, ca la ce am citit eu aseara…
STANCU OLTEA: O voteaza?
STEFAN BOGDAN: Bine… Sa nu depasim cheltuielile de anu trecut pe produse si servicii. Nu cred ca se vor depasi. Masinile, eu sunt relaxat cu masinile macar.
STANCU OLTEA: (Neinteligibil)
STEFAN BOGDAN: Pai nu. Am trimis, mi-au respins, urmeaza sa urc iar, dar s-a transmis ca era cu transmiterea, ca eu de pe 5 aprilie am transmis si mi-au respins-o.
STANCU OLTEA: Dar de ce au respins?
STEFAN BOGDAN: Dar autoutilitarele le am. Bai, daca ma intrebi, noi am trimis pe 5 documentatia, ii fac la furnizori si la ceva ce a iesit pe 19. Pai, stai ma! Eu am trimis pe 5 documentatia, nu pe 19.
STANCU OLTEA: Si?
STEFAN BOGDAN: Au refacut tot si o urc azi, o urc iar. O trimit la ei. Si… autoutilitarele le am deja in SEAP.
STANCU OLTEA: Da… Deci le-a dat pe SEAP.
STEFAN BOGDAN: Da. Pe alea pe rabla nu le are. Da o s-a fac si p-aia.
STANCU OLTEA: …(Neinteligibil) Ah! Si dupa aia poti sa stai linistit…(Neinteligibil)
STEFAN BOGDAN: Da fata. Abia astept sa…(Neinteligibil, vorbeste in soapta)
STANCU OLTEA: Pai si cat mai dureaza?
STEFAN BOGDAN: Pai…
STANCU OLTEA: Asa, in capul tau, cat ai estimat?
STEFAN BOGDAN: Perdelele, draperiile sunt platite toate, canapelele sunt platite toate, electrocasnicele. Mai am doar frigiderul. In rest sunt toate luate si duse acolo. Mai am mobilieru asta, saltelele la pat le am pe amandoua si asta ar mai fi, stii? Mai grea. Si mai e cate un covor sau d-astea, da si din alea am luat.
STANCU OLTEA: Da. Deci… Inseamna… Termini anu asta.
STEFAN BOGDAN: Nu. Asta e cea mai groasa, dar e. si atunci nu mai…
STANCU OLTEA: Nu repari si tu un sediu pe undeva?
STEFAN BOGDAN: Pai repar, dar… La Constanta am de facut pe investitii. Numai ca am 650 de mii prinsi si ramane sa facem vreo 400 de mii acolo. Tot ce am vandut eu, stii? Si mi-e si sila sa ma, pentru ca, oricum fac jumate-jumate cu ala. Pentru 100 de mii, cu bataie de cap si cu d-alea, si cu implicari, mai ca-mi vine sa-l urc pe SEAP si sa-l ia cine l-o lua, sa-ti spun sincer.
STANCU OLTEA: Da.
STEFAN BOGDAN: Da, ca e multa bataie de cap si timp si nervi si nu mai pot daca nu e bine sau ceva, stii ca se intoarce, nu mai pot… (Neinteligibil), ba asa, ba asa, stii? Ca-i mai pica ceva in timp sau nu stiu ce… (Neinteligibil, vorbeste in soapta)”, este o alta stenograma din dosar.
Produsele achizitionate fictiv erau distribuite fictiv catre departamentele companiei pentru „a fi consumate”
„Ulterior, pentru a scadea din gestiune stocul de bunuri astfel achizitionate, acestea erau eliberate in consum catre departamentele/serviciile din cadrul CNCIR – structura centrala sau catre unitatile subordonate – Sucursale regionale si Puncte de lucru teritoriale.
Redam cu titlu de exemplu convorbiri purtate de functionari din cadrul CNCIR SA cu privire la eliberarea in consum in mod fictiv a unor produse achizitionate de la persoanele juridice implicate in activitatea infractionala:
In data de 24.02.2023, la ora 11:24:44, STANCU OLTEA – MARIA aflata la postul telefonic cu numarul (…), este contactata de catre o persoana de sex feminin identificata ca fiind numita Zgimbau Silvia (…), angajata a C.N.C.I.R. in functia de director resurse umane, aflata la postul telefonic cu numarul (….) si au purtat urmatoarea discutie:
STANCU OLTEA: Alo!
ZGIMBAU SILVIA: Iarta-ma ca te sacai!
STANCU OLTEA: Sa…N-am auzit prima data. Mi s-a parut ca suna dar…am venit de afara in casa.
ZGIMBAU SILVIA: Eu sunt. A venit la mine doamna Nedelcu Maria sa semnez ca am luat in primire niste materiale.
STANCU OLTEA: De care?
ZGIMBAU SILVIA: Pai am luat, cica am luat…
STANCU OLTEA: De care n-ai luat…
ZGIMBAU SILVIA: Cica 300 de bibliorafturi. Ce dracu fac cu 300 de bibliorafturi? Le iau. Sunt mai multe sau au venit toate la mine?
STANCU OLTEA: Nu! Sunt mii.
ZGIMBAU SILVIA: OK! Ba, dar alonje…Alonje, 200 de seturi? 200 de seturi?
STANCU OLTEA: Ce e aia alonje? De…prelungiri?
ZGIMBAU SILVIA: Da. Ba, asta inseamna 5000 de bucati. Adica…Sa-mi bag…Nu…Nu…
STANCU OLTEA: Aha!
ZGIMBAU SILVIA: 5000 de bucati! Ce dracu facu cu…Adica, este ireal. Aaa…cantitatea.
STANCU OLTEA: Atata i-am zis. Daca ma intelegi tu pe mine.
ZGIMBAU SILVIA: Deci, nu am cum 5000 de bucati. Nu…
STANCU OLTEA: De alonje?
ZGIMBAU SILVIA: Da, alonje. Ce…
STANCU OLTEA: Pai zici si tu ca ai la…dosarele de personal. Dar 5000?
ZGIMBAU SILVIA: 5000 de alonje? Tu, tu te auzi ce vorbesti? 5000! O alonja, o alonja are…pentru 500 de coli. Da? Deci…
STANCU OLTEA: Unde le-a impartit?
ZGIMBAU SILVIA: Nu stiu!
STANCU OLTEA: Deci…De ce le imparte doar la noi? Sa dea in toata tara.
ZGIMBAU SILVIA: Am doua milioane cinci sute de coli. Doua milioane cinci sute! Hai ma! Ce dracu? Hai sa o facem cu cap, daca e. Da?
STANCU OLTEA: Sunt disperati. Am vazut. Da! N-am vazut ala ca lumea ca…
ZGIMBAU SILVIA: Hai, bibliorafturi! Dar 300 de bibliorafturi? 300? Pai, am 600 de angajati. Ce dracu sa fac cu 500 de bibliorafturi? Hai 150!
STANCU OLTEA: Cred ca au refuzat aia din tara.
ZGIMBAU SILVIA: Hai 150!
STANCU OLTEA: Dar nu se face asa.
ZGIMBAU SILVIA: Cum sa-mi dai 200 de seturi? 200 de seturi! Tu iti dai seama?
STANCU OLTEA: De alonje?
ZGIMBAU SILVIA: Da! 200 de seturi de…200 de seturi ori cate 25 de bucati, care au capacitatea de 500 de coli fiecare. Ma! 5000 de bucati! Tu-ti dai seama? Pai, da…toata activitatea mea de 30 de ani si n-am ce sa fac cu ele.
STANCU OLTEA: Nu le-am vazut.
ZGIMBAU SILVIA: Ori le las luni si vorbim luni pa ele, ca nu cred ca arde ceva…
STANCU OLTEA: Nici eu nu cred ca arde.
ZGIMBAU SILVIA: Da…
STANCU OLTEA: Intreb-o pe Rox unde a mai dat. Sau…a venit Danuta azi? Cred ca a venit Danuta azi.
ZGIMBAU SILVIA: Ba! Deci, 5000…5000 de bucati de alonje? Oricat as vrea eu…deci, chiar e de rasu – plansu.
STANCU OLTEA: Da..
ZGIMBAU SILVIA: Da! Hai ca mi-am schimbat toate bibliorafturile. Inclusiv, am schimbat si toata arhiva de jos.
STANCU OLTEA: (Rade)
ZGIMBAU SILVIA: Ba! 300 de bibliorafturi e enorm.
STANCU OLTEA: Too much!
ZGIMBAU SILVIA: Alonjele e de rasu a plansu. Adica…Nu! Alonjele…la fiecare pagina. Tu-ti dai seama? La fiecare pagina inseamna doua milioane cinci sute de pagini. Ce dreacului! Deci, doua milioane cinci sute de coli sa am ca sa pun toate alonjele astea.
STANCU OLTEA: Vai de capul meu! O sa vreau si eu sa ma uit pe stocuri. Doamna Nicoleta se ocupa de stocuri si nu atentioneaza nimic. Doar ce nu e dat in folosinta la…(neinteligibil).
ZGIMBAU SILVIA: Adica…Ba! Hai sa facem…eu na-m nicio problema. Deci, facem ce trebuie facut. Dar, s-o faci cum trebuie facut.
STANCU OLTEA: Si eu mereu zic. Ca daca lucru e facut cu cap…
ZGIMBAU SILVIA: Da nu asa.
STANCU OLTEA: Sta in picioare.
ZGIMBAU SILVIA: Da nu asa. Bine! O sa le las ca trebuie sa-mi termin si eu analiza de management
STANCU OLTEA: Aaa…Trebuia terminata? ca eu nici nu m-am apucat de ea.
ZGIMBAU SILVIA: Da! Trebuia terminate de miercuri si astazi…Si ieri am stat la ea, astazi am stat. o ma-mi mai iau ceva sa-mi mai fac niste treburi. Uite, n-am bagat nici partea de salarii. Dar, na! si o las luni pe asta sa vorbim mai pe indelete ca ma strange. Nu, nu! Undeva gresesc calculul eu.
STANCU OLTEA: Am inteles!
ZGIMBAU SILVIA: Da! Asa ca o sa vorbim luni!
STANCU OLTEA: Da, doamna!
ZGIMBAU SILVIA: Da!
STANCU OLTEA: Da! Sa traiesti!
ZGIMBAU SILVIA: Bine! Hai, pup!
STANCU OLTEA: Stai linistita ca…
ZGIMBAU SILVIA: (Neinteligibil. Vocile se suprapun)…ca trebuie s-o fac ca lumea, sa nu fac vreo greseala. Sa nu fac ce nu trebuie.
STANCU OLTEA: Normal.
ZGIMBAU SILVIA: N-am nicio chestie. E normal ca trebuie facut. Eu vreau s-o fac cum trebui. La mine sa nu se intoarca hartia, sa-mi dea peste bot, ca ma strange!”, este o alta stenograma din dosar.