Infractorii fugari sunt chemați să respecte legea

Sumele fraudate anual prin evaziune fiscală corespund aproape unei treimi din produsul intern brut al României, de două ori mai mult decât media la nivelul UE. Furtul e încurajat inclusiv de legile justiției.

Fostul procuror şef al DNA Laura Codruța Kövesi declara în cadrul unei dezbateri publice din 2018 privind frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice că statul român are de recuperat circa 1 miliard de euro ca urmare a hotărârilor definitive din 990 de dosare instrumentate de DNA.

De la costul astronomic al unui kilometru de autostradă, care este cel mai mare din UE, la milioanele de euro cheltuite de primării pentru plantarea de panseluțe în pragul iernii, de la returnările de TVA în baza unor facturi înregistrate doar pe hârtie, la achizițiile publice ale căror prețuri sunt de câteva ori mai mari decât prețul pieței, de la contabilitatea dublă, la declararea falimentului unor companii care nu sunt nici pe departe în situația de a fi trecute la pierderi, toate acestea sunt doar câteva metode bine orchestrate de furt din buzunarul bugetului de stat, dar și al bugetelor companiilor private.

Termenul de prescripție a evaziunii fiscale cu voie de la CCR

În sute, dacă nu în mii de cazuri de evaziune fiscală infractorii au scăpat de închisoare în urma prescrierii faptelor. Dosarele de urmărire penală au fost instrumentate chiar și zece ani de procurori, pentru ca odată ajunse în instanță judecătorii să constate că faptele de evaziune fiscală s-au prescris. Sunt situații în care procurorul de caz a pus pe masa judecătorilor dosare penale în care infracțiunile de evaziune fiscală fuseseră prescrise de mai mulți ani.

Unii procurori stau prost cu numărătoarea calendaristică a termenelor de prescripție, lungind ani de zile finalizarea dosarelor penale, fie că sunt șantajabili, fie că fac temenele pentru a fi numiți în conducerea parchetelor.

Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei pentru administrarea de noi probe. Altfel spus, termenul prescripției unui furt să rămână de neatins, chiar dacă procurorii aduc noi probe în instanță.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a conformat și a decis să pună în aplicare decizia CCR cu privire la prescripţie, adică să nu se atingă de termenul maxim în care un infractor să ajungă în instanță. Judecarea cu celeritate a dosarelor de corupție este doar o filă albă pentru Curtea Supremă. Așa se face că printre infractorii de top care ar putea beneficia de prescrierea faptelor penale sunt Elena Udrea, Ioana Băsescu, Sorin Blejnar și încă 45.000 de condamnați definitiv care au fugit din țară înainte de a fi arestați.

Punerea sub control judiciar a infractorilor în așteptarea sentinței definitive este o prioritate care ar fi putut să preîntâmpine exodul pușcăriabililor. Însă toți miniștrii Justiției din ultimele trei decenii au evitat să se atingă de Codul penal în această direcție.

Fugarii Alina Bica, Sorin Oprescu, Sebastian Ghiță vor fi rebotezați „evadați“

La finalul lunii mai, Ministerul Justiției a dat un comunicat prin care anunța că a inițiat un proiect de lege care să modifice Codul penal în ceea ce-i privește pe infractorii care se sustrag executării pedepsei, fugind de regulă în țări exotice și paradisuri fiscale. Reținem din proiectul de lege că, „dacă o persoană condamnată definitiv nu se predă în termen de 7 zile, fuga acesteia este considerată evadare“. Ei și? Ce efecte juridice produce acest articol care va fi introdus în Codul penal? Ce îi interesează pe unii ca Alina Bica, Sorin Oprescu, Sebastian Ghiță că din fugari vor fi rebotezați „evadați?“

Potrivit aceluiași comunicat, printre cauzele care îi determină pe condamnații definitiv să fugă din țară este și lipsa de respect față de lege și justiție. Asta da expunere de motive. Simt aici filosofia juridică a ministrului Cătălin Predoiu. Cum poți tu, violator, corupt, traficant de droguri, traficant de minore supuse prostituției să nu te îmbarci degrabă în avion de te miri de unde din lumea asta și să te predai autorităților române pentru a-ți pune cătușele și a te face locatarul unei celule pline de ploșnițe și șobolani de la Rahova ori Jilava? Unde e respectul față de lege, aceeași în virtutea căreia ai fost condamnat la ani grei de închisoare? Unde este spiritul civic al violatorului de copii ori al criminalului? Întrebări retorice, desigur.

Poate că din proiectul de lege inițiat de Cătălin Predoiu va ieși ceva bun după ce va fi trecut prin Parlament. Mai puțin însă imperativul ca infractorii să nu caute să-și scape pielea prin orice mijloace, inclusiv sau mai ales prin fuga din țară. Singurul comandament legislativ pentru preîntâmpinarea exodului de infractori în lumea largă rămâne instituirea controlului judiciar înaintea pronunțării definitive a unei pedepse.