Incompetența managerială a transformat CE Oltenia într-o ruină!

Astăzi, Complexul Energetic Oltenia (CEO), cândva un pilon al sistemului energetic național, se află într-o criză profundă. Nu din cauza lipsei de resurse, nu din cauza lipsei de alternative, ci din cauza incompetenței și lipsei de viziune a celor care au fost responsabili să găsească soluții viabile pentru supraviețuirea și modernizarea companiei.

Ani la rând, avertismentele au fost ignorate. S-a știut clar că piața certificatelor de CO₂ devine tot mai speculativă și că prețurile vor exploda, sufocând economic CEO și alte companii din sectorul termoenergetic. S-a știut că Uniunea Europeană pune presiune pentru tranziția energetică, dar s-a stat cu mâinile în sân, fără nicio strategie clară pentru retehnologizare, fără proiecte concrete pentru accesarea fondurilor disponibile prin PNRR, Fondul pentru Modernizare sau alte mecanisme europene.

În loc să vedem un plan coerent de conversie a grupurilor pe cărbune în centrale pe gaz, în loc să vedem investiții în energie regenerabilă sau în tehnologii de captare a carbonului, s-a ales calea falimentului controlat. CEO a ajuns captiv într-un sistem financiar în care trebuie să plătească anual sute de milioane de euro pe certificate de CO₂, în loc să investească acei bani în tehnologii care să îi asigure viitorul.

Cine răspunde pentru această situație?

• Ministerele responsabile de energie și economie, care nu au avut curajul să elaboreze o strategie națională clară de tranziție energetică, deși România are acces la miliarde de euro pentru acest proces.
• Conducerile succesive ale CEO, care au preferat să gestioneze declinul, în loc să inițieze proiecte curajoase pentru retehnologizare și diversificare energetică.
• Politicienii locali și centrali, care au folosit CEO ca monedă electorală, dar au ignorat cu bună știință problemele reale ale companiei și ale oamenilor care depind de ea.

Soluțiile există, fondurile există, dar lipsesc voința și responsabilitatea. În loc de planuri vagi și promisiuni fără acoperire, CEO are nevoie urgentă de:

• Conversia unor grupuri energetice pe gaz – pentru a reduce costurile cu certificatele de CO₂ și a asigura continuitatea producției.
• Investiții în energie regenerabilă – CEO deține terenuri imense ce pot fi utilizate pentru parcuri fotovoltaice și eoliene.
• Acces direct la fondurile europene pentru modernizare – bani care, în loc să fie folosiți pentru salvarea CEO, sunt blocați în birocrație și indecizie politică.
• Reglementarea pieței certificatelor de CO₂ – astfel încât specula să nu mai fie un mecanism prin care marii jucători financiari își umplu buzunarele, în timp ce CEO și alte companii românești sunt împinse spre colaps.

Dacă aceste măsuri nu sunt luate imediat, CEO riscă să devină istorie. Iar cei care au stat și au privit cum se prăbușește această companie vor trebui să răspundă în fața oamenilor, în fața industriei și, mai devreme sau mai târziu, în fața justiției.

România nu își poate permite să piardă CEO.

Este timpul ca cei responsabili să acționeze sau să plece!