Încep disparițiile subite și în China. Comandantul adjunct al forțelor de rachete a murit brusc. Știrea publicată a fost eliminată

”Locotenetul General Wu Guohua, comandantul adjunct al Forței de rachete a Armatei Populare de Eliberare a murit pe 4 iulie la Beijing din cauza unei boli. Avea 66 de ani” The Paper, una dintre cele mai interesante voci din peisajul mass-media chinez, împreună cu sora sa de limba engleză, ”Sixth Tone”, a relatat știrea laconic. La scurt timp, însă, articolul a fost eliminat. La fel ca cel despre decesul ministrului de Externe Qin Gang, a cărui poveste cu contururi nedefinite încă trebuie clarificată, relatează La Stampa citat de Rador.

Vestea morții lui Wu nu este deloc banală, având în vedere că este cel de-al doilea general al armatei chineze care a dispărut în trei luni.

Fostul director al Biroului de Securitate al Comitetului Central al Partidului Comunist, Wang Shojun, a murit și el în aprilie. În ambele cazuri, comunicarea a sosit la mult timp după moarte. În cazul lui Wu, au trecut 23 de zile între decesul său și articolul din The Paper, iar pentru Wang au trecut chiar trei luni înainte ca Xinhua, agenția de știri a statului, să dea un anunț oficial.

Poate din cauza momentului, poate din cauza efectului dubiilor cu privire la sfârşitul misterios al lui Qin Gang, au apărut mediat zvonuri despre moartea lui Wu, care deține și un doctorat în științe naționale ruse, pe care l-a făcut după ce a absolvit literatura rusă şi înainte de a-și începe geniala carieră militară care l-a determinat să devină în ordine: director al Departamentului III de Stat Major General, locţiitor al comandantului corpului II de artilerie şi în final locţiitor al comandantului forţelor de rachete. O divizie cheie pentru ambițiile strategice ale Beijingului. Wang în schimb, a fost responsabil pentru securitatea înalților lideri de partid și l-a însoțit şi pe Xi Jinping în timpul celebrei sale vizite la Hong Kong în 2017.

The Paper a relatat că moartea lui Wu a fst cauzată de o boală nespecificată, în timp ce pe net, multe persoane au emis chiar și ipoteza sinuciderii. O versiune menționată (fără a fi însă susţinută) și pe Twitter de cunoscutul sinolog american Bill Bishop. Potrivit acestor teorii neconfirmate, motivația ar trebui căutată într-o presupusă anchetă împotriva conducerii forțelor armate.

Bloomberg a raportat că armata chineză a lansat o investigație privind corupția legată de achizițiile de hardware care datează de mai bine de cinci ani, îndemnând publicul să prezinte rapoarte privind fapte ilegale.
Într-o mișcare neobișnuită, Departamentul pentru Dezvoltarea Echipamentelor de Apărare a enumerat opt ​​probleme pe care le cerceta, inclusiv ”scurgerea de informații despre proiectele și unitățile armatei” și ajutorul acordat anumitor companii pentru câștigarea de licitații.

Ancheta reprezintă un semn că demersul de aproape zece ani al președintelui chinez Xi Jinping de a curăța Armata Populară de Eliberare este incomplet. Reforma sa majoră lansată în 2014 a dat rezultate deosebite, însă chiar în ultimele zile, liderul a ținut un discurs despre guvernanța militară, discurs care a fost prezentat pe prima pagină a Cotidianului Poporului pentru a sublinia importanța acesteia.

Scopul lui Xi Jinping este realizarea unei modernizări puternice până în 2027, anul centenarului forțelor armate ale Republicii Populare.