Franța aprobă o creștere cu 40% a cheltuielilor sale militare, de acum până în 2030

Adunarea Națională Franceză a aprobat o nouă lege care crește cheltuielile pentru apărare cu 40% până în 2030. Astfel, Franţa va aloca armatei sale aproximativ 413.000 de milioane de euro în următorii șapte ani. Cu alte cuvinte, va crește cheltuielile militare de la 49.000 de milioane anul trecut la aproximativ 69.000 la sfârșitul acestui deceniu, potrivit El Periodico, citat de Rador.

Legea programării militare reprezintă primul text privind cheltuielile militare votat în Parlamentul francez de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie a anului trecut. Electroşocul provocat de izbucnirea acestui conflict în opinia publică s-a resimţit în acest vot.

În ciuda faptului că a fost examinată într-un moment de dificultate pentru guvernul lui Emmanuel Macron în camera inferioară, unde reforma nepopulară a pensiilor este încă în urmă, această creştere a cheltuielilor a fost aprobată confortabil. 408 deputați au votat pentru, 87 împotrivă și 53 s-au abținut. Pe lângă blocul macronist, reprezentanții Republicanilor (afiliat PP) și ultradreapta Marinei Le Pen au susținut măsura.

Executivul a prezentat acest text drept „o creștere istorică”, în timp ce opoziția a denunțat „efectele comunicative” ale unei măsuri care va servi parțial la finanțarea unor elemente de cheltuieli militare din trecut.

Cu toate acestea, cele 413.000 de milioane din următorii șapte ani reprezintă o creștere puternică față de cele 295.000 din legea anterioară de programare militară. Consiliul Superior al Finanțelor Publice – un organism independent de stat – a avertizat că această creștere a cheltuielilor militare va duce probabil la reduceri la articolele altor ministere.

Cu această creștere de 40%, Franța va aloca din 2027 2% din PIB-ul său afacerilor militare. Astfel, va respecta angajamentul pe care țările NATO și l-au luat în urmă cu aproape un deceniu. Creșterea va fi împărțită cu o sumă suplimentară de 3 miliarde de dolari în fiecare an între 2024 și 2027, iar apoi cu alte 4,3 miliarde de dolari pe an între 2028 și 2030.

De fapt, una dintre cele mai controversate probleme din lege a fost că majoritatea acestor eforturi se concentrează pe acei ani în care Macron își va încheia deja al doilea mandat și va părăsi Palatul Elysee din cauza limitării constituționale de două mandate prezidenţiale.

„Se anunță 413.000 de milioane pentru a recâștiga gloria, dar urmașii vor fi cei care vor plăti pentru asta”, a criticat Laurent Jacobelli, reprezentantul Adunării Naționale (RN), de extremă dreapta. Într-o declarație publicată săptămâna trecută în ziarul „Le Monde”, deputații din Partidul Socialist au avertizat cu privire la „lipsa de coerență a unora dintre deciziile strategice ale acestei legi”.

Ei au dat ca exemplu faptul că o creștere a cheltuielilor militare este justificată de revenirea conflictelor de mare intensitate în Europa (războiul din Ucraina), dar apoi o bună parte din noile resurse vor fi alocate serviciilor de securitate cibernetică sau de informații.

Pe lângă creșterea cheltuielilor, această lege urmărește mărirea semnificativă a numărului de rezerviști, care în prezent numără aproximativ 40.000. De asemenea, stabilește un control strict pentru acei militari și civili care au îndeplinit funcții militare de o anumită relevanță și doresc să lucreze pentru o companie de stat sau străină.

Și întărește competențele organului de stat dedicat luptei împotriva atacurilor cibernetice, în ciuda criticilor din stânga cu privire la impactul acestei măsuri asupra libertăților publice și a vieții private. (Rador)