Exodul din Ministerul Apărării: Peste 13.000 de angajați au plecat în ultimii doi ani, lăsând Armata cu un deficit major de personal

Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent. Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările.

Răzvan, salariu de 1.111 de lei

Răzvan este unul dintre cei aproximativ 13.000 de foști angajați ai Ministerului Apărării care au părăsit sistemul de la începutul anului 2022 și până în prezent.

Fost subofițer în Forțele pentru Operații Speciale, parașutist de elită cu salturi de la înălțimi care au ajuns chiar și la 7.500 de metri, cu arme grele și câini în brațe, Răzvan a plecat din Ministerul Apărării la nici 43 de ani.

A ieșit la pensie în 2022, după 20 de ani de muncă în care a avut misiuni externe de ani întregi și stagii dure de pregătire, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

În cei 20 de ani ca angajat al Ministerului Apărării, Răzvan a avut peste 3.000 de salturi cu parașuta. Este atât de bun ca parașutist încât, după ieșirea din sistemul militar, a devenit instructor civil.

A plecat din sistem prin pensionare. Legea i-a permis. Nu ar fi părăsit Ministerul Apărării dacă la evaluarea medicală anuală obligatorie, medicii militari nu ar fi stabilit că nu mai vede perfect, iar asta urma să-l afecteze profesional și financiar direct și drastic.

Răzvan spune că ar mai fi stat în Armată măcar cinci ani, chiar dacă salariul lui de încadrare era de numai 1.111 lei. Salariul era dublat de sporuri și de plata salturilor cu parașuta, conform grilei de salarizare a militarilor.

Numai că decizia medicală urma să-l scoată pe Răzvan din forțele de elită ale Armatei Române și să-l ducă în alt job din armată. Or, spune fostul militar, asta însemna că ar fi fost obligat să trăiască din salariul de bază și apoi, dintr-o pensie mai mică decât un venit de subzistență.

„Când sănătatea mea nu s-a mai ridicat la nivelul standardelor impuse de Ministerul Apărării, nu știam exact pe ce perioadă de timp mai puteam să ocup o funcție de genul ăsta (n.r. în domeniul Forțelor pentru Operații Speciale) și urma să fiu la un moment dat, mutat pe o funcție care nu permitea executarea de parașutări”, spune fostul militar.

„Automat, îmi scădeau sporurile și legea spune în felul următor: În momentul în care termini cariera militară și vrei să ieși la pensie, din ultimii cinci ani (n.r. de activitate), îți alegi un segment de șase luni. De acolo se face calculul. Dacă eu 90% din cariera militară am lucrat în domeniul Operațiilor Speciale, unde am beneficiat de niște sporuri care îmi întregeau veniturile, am preferat să ies la pensie. Puteam să mai stau lejer încă cinci de zile în sistem, dar pensia mea ar fi scăzut cu până la 60%”, explică Răzvan.

Fostul militar mărturisește că atât el, cât și alți colegi militari au fost afectați ani la rând, mai întâi de tăierea salariilor cu 25 la sută, în timpul crizei economice din 2009, și apoi de neaplicarea unitară a Legii salarizării bugetarilor, adoptată în 2017.

O nouă lege a salarizării unitare a bugetarilor, cum sunt și militarii, este obiectiv al României în Planul Național de Redresare și Reziliență al României încă din 2021, dar această reformă întârzie. Proiectul este la Ministerul Muncii.

De asemenea, Legea statutului militarilor întârzie. Proiectul e în faza de elaborare la Ministerul Apărării Naționale.

Răzvan își aduce aminte de felul în care a trăit perioadele dificile din punct de vedere bugetar și legislativ: „Eu, personal, nu se știe de ce, nu am beneficiat de noua Lege a salarizării.” Se referă la Legea salarizării unitare a bugetarilor.

„Am fost încadrat în Ministerul Apărării Naționale înainte de această lege, iar salariul meu de bază, de încadrare, a fost blocat la nivelul din decembrie 2009, atunci când s-au făcut tăieri de către Guvernul Emil Boc și nu am revenit la normal”, mai povestește fostul militar pentru Europa Liberă.

„Eu am avut subordonat la grup (n.r. grup în cadrul Forțelor pentru Operații Speciale) încadrat pe noua Lege a salarizării, care câștiga cu 400-500 lei mai mult decât mine. De ce? Pentru că salariul lui de încadrare era pe noua Lege a salarizării, la el a putut fi aplicată. La mine nu – și când zic la mine, mă refer la toți cei care se aflau în situația mea și de aici, toate acele discrepanțe”, explică el.

Toate aceste probleme l-au făcut pe Răzvan să plece din Ministerul Apărării.

„Deci în momentul în care salariul minim pe economie în plată, vorbim de net, era de 1.300, 1.400 lei, la noi era de 1.111”, explică fostul militar.

După 20 de ani Armată, Răzvan a ajuns la concluzia că militarii ar trebui să aibă parte de o lege dedicată de salarizare.

Și argumentează: „Pentru sistemul național de Apărare trebuie o lege separată, doar a lor, să știe foarte clar la ce se înhamă oamenii în momentul în care vor să să devină militari.”

„Pentru că sunt foarte multe drepturi și libertăți îngrădite de acest contract pe care statul nu îl mai respectă, dar noi trebuie să-l respectăm. Când are el chef, statul îl mai modifică prin câte o lege și ar trebui, în primul rând, o lege clară a salarizării. Trebuie un salariu foarte clar și nu dictat de sporuri”, afirmă Răzvan.

Ce interdicții au militarii activi, conform statutului propriu

Nu au voie:

• Să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice;
• Să candideze pentru a fi aleși în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
• Să declare sau să participe la grevă;
• Să fie asociați unici ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta;
• Să exprime în public unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate;
• Să se căsătorească cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română fără aprobarea ministrului Apărării Naţionale;
• Să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical;

Cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile care se stabilesc prin ordin al ministrului Apărării Naţionale.

Răzvan dă exemplul militarilor americani: „Au un sistem foarte clar. În momentul în care devii parașutist în Statele Unite, pe lângă salariul respectiv, mai primești o bonificație care intră în salariu și de acolo se plătesc taxe, impozite.

De exemplu, ei mai primeau încă 300 dolari pentru simplul fapt că au terminat școala de parașutiști. Dacă terminau școala de sniper, mai primeau 150 dolari la salariu pe lună.

Ei aveau și obligații, obligații să-și mențină calitățile de parașutist, obligații să-și mențină aptitudinile și obligațiile de sniper”.

Aproximativ 13.000 de oameni au plecat din Armată în ultimii doi ani, cei mai mulți soldați, prin demisie

În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială.

Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției noastre în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul pe care ni l-a acordat pe 1 februarie.

Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili.

„Trecerile în rezervă au fost prin demisie (48%), prin reducerea vârstei standard de pensionare (39%), prin clasări medicale (11%) și datorate altor situații (2%)”, explica MApN.

În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată.

Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul?

57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate.

În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii.

Astăzi, un soldat are un salariu net cuprins între 2.439 de lei și 4.126 de lei, adică între cel mult 500 și 800 de euro.

La solicitarea Europei Libere, MApN explica în aprilie 2023, că „din studiile efectuate la nivelul instituției militare, a rezultat că printre principalele cauze ale demisiilor se află temerea privind posibilitatea înăspririi cadrului legislativ legat de pensionare (cu impact asupra militarilor aflați în partea superioară a carierei – personal cu experiență și expertiză, greu de înlocuit pe termen scurt și mediu), respectiv nivelul scăzut de salarizare al militarilor (cu impact asupra celor situați în partea inferioară și medie a carierei)”.

La Interviurile one2one, de la Europa Liberă, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a recunoscut, pe 1 februarie, că Armata are un deficit de personal de zeci de procente.
Șeful de Stat Major al Armatei, gen. Vlad: Civilii români, ca toți europenii, trebuie să fie pregătiți, Rusia nu se va opri la Ucraina

Aproximativ 6.000 de angajați au plecat din MApN numai în 2023, admitea șeful militar al Armatei. După câteva zile, ministrul Angel Tîlvăr spunea că ar fi vorba de „aproape 7.000” de plecări.

Generalul Vlad a refuzat să spună exact câte posturi sunt neocupate acum în Armată. Iată răspunsurile șefului Statului Major al Apărării:

„Șeful SMA: Avem un deficit de personal extraordinar de mare în momentul de față.

Europa Liberă: De cât?

Șeful SMA: Destul de mare.

Europa Liberă: Zeci de procente?

Șeful SMA: Da. Și nu Ministerul Apărării Naționale a adus Armata în această situație. Sunt foarte multe cauze care au determinat personalul să iasă la pensie.

Europa Liberă: Mă iertați, cert e că sunt 6.000 de plecări din sistem, cred că numai anul trecut, nu?

Șeful SMA: Da, în jur de 6.000. Ceea ce trebuie spus este că noi ne-am luat măsurile corespunzătoare astfel încât să îmbunătățim condițiile de muncă și de instruire în Armata României.

Datorită deficitului de personal, oamenii – prin natura meseriei pe care o avem – trebuie să îndeplinească 8, 10, 12 ore de serviciu.

Trebuie să îndeplinească una, două poziții în același timp în unitățile pe care le avem în structura de forțe. Asta este realitatea. Avem un personal super calificat, dar super întrebuințat.”

Marți, pe 13 februarie, MApN a anunțat că a scos la concurs 5.093 de posturi de soldați și gradați profesioniști.

Campania de recrutare a tinerilor, băieți și fete, se desfășoară în 41 de județe din ţară și în București. Detalii, aici:

Armata pierde procese cu angajații cărora nu le-a achitat toate drepturile legale

Pe lângă salariile mici la soldați, subofițeri și unii ofițeri, sute de angajați din Armată au reclamat în instanțe încălcarea unor drepturi financiare de către angajator.

Unii au dat în judecată MApN, iar judecătorii le-au dat dreptate.

Unul dintre ultimele dosare tranșate de judecători este din 9 februarie 2024, când 19 militari au primit o sentință favorabilă definitivă din partea Curții de Apel București.

Ministerul Apărării e obligat să le plătească drepturi financiare neachitate unora dintre reclamanți, pentru perioada în care au fost în misiuni în afara țării. Dar numai acelora care au dat în judecată Ministerul în primii trei ani de la încheierea misiunii în care ar fi fost păgubiți. Cei care au apelat la instanță după acest termen nu își vor primi drepturile, pe motiv de prescripție.

În 2020, cei 19 militari au reclamat că, în timp ce au fost luni întregi în misiuni externe sub egida ONU, trimiși de Ministerul Apărării, angajatorul nu le-a achitat toți banii cuveniți ca diurnă, 45 de dolari pe zi, și câte un dolar pe zi pentru a vorbi cu familia, la telefon.

Pentru unii militari e vorba chiar și de câte 17.000 de dolari strânși în lunile de misiune. MApN a considerat că, dacă forul internațional a asigurat cazarea și masa, nu mai trebuie să le dea militarilor diurnă suplimentară din țară.

Unul dintre militarii care s-au judecat cu MApN ani la rând spune pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că asemenea dispute îi fac pe mulți să plece din Armată.

Pe 13 ianuarie 2023, Gazeta de Bistrița a scris că numai într-un singur an, între 2022 și începutul anului trecut, la Tribunalul Bistrița Năsăud, aproape 300 de militari au deschis procese împotriva Ministrului Apărării din motive similare.
Fostul șef al Armatei, generalul Ștefan Dănilă: Actualele forțe trebuie să primească o atenție mai mare

În interviul acordat Europei Libere, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a mai declarat că se impune rapid modificarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare.

Modificarea ar trebui să le dea posibilitatea tinerilor de până în 35 de ani să se facă o pregătire militară de patru luni, voluntar, în unitățile militare ale MApN. Proiectul de lege este în proces de avizare la diferite ministere, de un an și șapte luni.

Fostul șef al Statului Major General al Armatei, generalul în rezervă Ștefan Dănilă, spune pentru Europa Liberă că, din punctul său de vedere, actualele structuri de forțe ale Armatei sunt cele care ar trebui să primească o atenție mai mare.

„Dacă este necesar, se pot angaja mai mulți soldați profesioniști, cu contract de trei ani. Doar atât, nu până la 50 de ani, până la 35. Se poate reduce stagiul la o perioadă minimă de 18 luni, dacă soldatul a identificat o oportunitate de angajare, cu obligația de a se prezenta la mobilizare.

O altă lege și un alt gen de militari nu sunt necesare.

Sunt convins ca militarii activi nu își doresc o sarcină în plus (instruirea recruților) și bani mai puțini pentru echipamente, instruirea lor și infrastructura!”, a declarat generalul în rezervă Ștefan Dănilă.

În plus, generalul în rezervă Ștefan Dănilă a explicat pe blogul său că, de-a lungul timpului, militarii și, odată cu ei, Armata, au fost afectați de incoerențe legislative.

„An după an, legea militarului profesionist a tot fost modificată, încât acum ar trebui să plece în misiune, să fie gata de luptă soldați de 45-49 de ani. Acestora li s-au adăugat de puțin timp rezerviștii voluntari, o altă adaptare românească pentru a compensa deficitul mult prea discutatei rezerve, legiferată la fel cum va fi noul stagiu militar. Iar în caz de asediu sau război, se ridică suspendarea stagiului militar obligatoriu și se mobilizează sute de mii de oameni, conform unei legi gândite în mentalitatea și realitatea de acum 50 de ani” – rezumă actuala stare de fapt generalul Ștefan Dănilă.

Fostul șef al Armatei crede că adoptarea în grabă a unei legi care să introducă posibilitatea unei pregătiri militare de patru luni, voluntar, nu ar aduce avantaje majore în ceea ce privește rezerva de luptă a Armatei.

„Vacanța mare a parlamentarilor cred că este mai lungă. Am înțeles că politicienii noștri trebuiau să mai paseze o dată cartoful ăsta fierbinte al capacității proprii de apărare, după ce au aprobat ditamai bugetul de 2,5% (nu contează cât s-a dat efectiv!)”, spune general Ștefan Dănilă.

El adaugă:

„Pregătirea populației pentru apărare nu este ceva cu care să glumim, mai ales când Putin repetă amenințarea cu arme nucleare, dar asta nu ar trebui să genereze nicio confuzie privind legătura cu capacitatea de apărare. Pregătirea populației pentru apărare se poate face cu sprijinul armatei, dar nu trebuie să preia misiunea de bază a acesteia. Desigur, legea este veche, anacronică, ar trebui să fie refăcută cu învățămintele de la vecinii noștri și nu numai”.

„Pregătirea de luptă individuală și cu grupa presupune un program de minim șase luni. (…) Am considerat că pericolul cel mai mare va fi nu apatia generală, nu fuga tinerilor de încorporare, cât aprobarea în regim de urgență a unei legi care va avea efecte și mai dăunătoare statului român, fără niciun aport la capacitatea de apărare națională”.

Generalul Ștefan Dănilă se declară dezamăgit de întâlnirea de pe 6 februarie a conducerii MApN cu membrii comisiilor de Apărare de la Parlament, în care s-a discutat despre nevoile Armatei după avertismentele generalului Vlad: „Am resimțit dezamăgirile pe care le-am trăit în urmă cu mai bine de zece ani, după întâlnirile cu demnitarii de atunci”.