Emmanuel Macron ia în calcul trimiterea trupelor în Ucraina

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat luni că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dar a precizat că nu există un consens cu privire la această măsură, după ce a găzduit la Paris o conferinţă în care liderii europeni au discutat această perspectivă.

Emmanuel Macron admite că nu există un consens cu privire la o astfel de măsură, în timp ce își îndeamnă colegii lideri europeni să acționeze, în loc să aștepte ajutorul SUA.

Protejând ambiguitatea strategică a Franței, el a declarat că „nu există un consens pentru a susține oficial orice trupe terestre. Acestea fiind spuse, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că Rusia nu se impune”.

El a subliniat că shibbolele din trecut, cum ar fi trimiterea de rachete și avioane cu rază lungă de acțiune, au fost lăsate deoparte, adăugând că „oamenii obișnuiau să spună „dați-le doar saci de dormit și căști de protecție””. El a spus: „Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne atinge obiectivul”.

Este pentru prima dată când se discută atât de deschis despre faptul că statele-națiune doresc în mod colectiv să furnizeze trupe pentru a sprijini efectivele militare ucrainene, care sunt reduse.
Avertismentul lui Emmanuel Macron

În discursul de la finalul reuniunii, Emmanuel Macron a avertizat:

„Există o schimbare în poziția Rusiei. Aceasta se străduiește să acapareze mai mult teritoriu și nu are ochii ațintiți doar asupra Ucrainei, ci și asupra multor alte țări, așa că Rusia prezintă un pericol mai mare”.

Printre cei prezenți la întâlnire s-au numărat cancelarul german, Olaf Scholz, ministrul britanic de externe, Lord Cameron, președintele polonez, Andrzej Duda, și premierul olandez, Mark Rutte. Din partea SUA și a Canadei au fost prezenți oficiali relativ tineri, potrivit The Guardian.

Oficialii francezi au devenit îngrijorați de faptul că nu a existat o singură forță occidentală galvanizatoare care să răspundă la faptul că Vladimir Putin și-a pus economia pe picior de război atât de eficient și că nu au apărut răspunsuri practice suficient de clare din partea Occidentului.

Discuțiile din cadrul reuniunii de la Paris s-au concentrat asupra a cinci domenii de acțiune cheie: apărarea cibernetică, producția comună de arme și muniții militare în Ucraina, apărarea țărilor direct amenințate de ofensivele rusești, cum ar fi Moldova, o mai mare protecție militară pentru Ucraina la granița sa cu Belarusul susținut de Rusia și deminarea Ucrainei.

Înfrangerea Rusiei, esențială pentru pace

Insistând asupra faptului că înfrângerea Rusiei este absolut esențială pentru pacea și securitatea în Europa, el a spus că este necesar ca Europa să treacă de la vorbe la fapte, astfel încât să se ia decizii clare pentru a construi un pilon de apărare european independent de America.

Întrebat despre posibilitatea de a continua să sprijine Ucraina în contextul alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie, Macron a spus:

„Nu putem aștepta rezultatul alegerilor americane pentru a decide care va fi viitorul nostru. Viitorul Europei este în joc, așa că, prin urmare, depinde de europeni să decidă. Dacă alții vor să se alăture și să ajute, fantastic, dar acesta este doar un bonus suplimentar”.

El a spus că acest lucru este necesar nu pentru că Europa ar fi pesimistă, sfidătoare sau temătoare, ci pur și simplu pentru că este în joc viitorul Europei.

Rusia, a spus el, „nu poate câștiga acest război. Este singurul agresor. Este singura țară care a instigat acest război. Rusia afectează acum în mod clar propria noastră siguranță și securitate, atât prin intermediul războiului tradițional, cât și al celui hibrid”. Dar a adăugat că „nu suntem în război cu poporul rus”.
Europa, sprijinul principal pentru Ucraina

În prezent, 30% din toate fondurile pentru Ucraina provin din Europa, a declarat Macron, dar a adăugat că este posibil să crească acest procent prin noi acorduri bilaterale și la nivelul UE, astfel încât livrările de muniții să poată fi în general triplate.

Emmanuel Macron a recunoscut că Europa nu a reușit să își îndeplinească promisiunea prea optimistă de a furniza Ucrainei un milion de cartușe. El a declarat că furnizarea de muniție este acum „prioritatea principală”, arătând că lipsa de praf de pușcă a creat blocaje. Dar a afirmat că țările europene au spațiu de manevră atât pentru a crește producția în Europa, cât și pentru a achiziționa stocuri de muniție excedentare din afara Europei pentru a le oferi Ucrainei, o propunere avansată de Republica Cehă.

Totodată a susținut din nou planul estonian de emitere de obligațiuni de apărare de către UE pentru a garanta piețe de apărare pe termen lung pentru industrie, o propunere care nu a fost încă acceptată de Germania sau de Țările de Jos, două țări care se opun în mod tradițional emiterii de datorii ale UE.

Obiectivul, a spus el, este de a se asigura că Ucraina poate negocia pacea și se poate întoarce la suveranitatea teritorială deplină.