Efectele ascunse ale majorării salariilor demnitarilor. Bugetarii care vor primi mai mulți bani în urma deciziei Senatului

Nu doar demnitarii vor primi mai mulți bani după ce Senatul a decis să le majoreze acestora indemnizațiile în funcție de salariul minim din 2021

Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, ordonanța de urgență prin care sunt majorate salariilor unor categorii de bugetari, însă un amendament al unor parlamentari UDMR prevede inclusiv majorarea indemnizațiilor demnitarilor care nu vor mai fi calculate în funcție de salariul minim brut pe țară din 2019, ci vor avea ca punct de referință salariul minim brut din 2021, arată Fanatik.

Cu cât vor crește salariile demnitarilor

Teoretic, beneficiarii măsurii vor fi câteva mii de oameni din administrația centrală, la care se adaugă președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii. Practic însă, povara plății salariilor mărite va apăsa mult mai greu asupra contribuabililor întrucât se creează portița legală pentru creșterea salariilor întregii funcționărimi din primării și consilii județene.

Legea salarizării din 2017 a stabilit salariul minim brut pe economie ca termen de referință pentru veniturile bugetarilor. Pentru fiecare funcție s-a stabilit un coeficient de salarizare, în vârful ierarhiei fiind președintele României care are un coeficient de salarizare de 12. Asta înseamnă că indemnizația brută a președintelui va fi de 12 ori mai mare decât cuantumul salariului brut pe economie. Apoi coeficienții scad în funcție de poziția ocupată: 9 pentru parlamentari, 8 pentru secretarii de stat ș.a.m.d.

Acest mod de calcul introducea o ierarhizare clară în sistemul bugetar, fiind eliminate astfel inechitățile privind salarizarea bugetarilor, în funcție de instituția la care lucrau. Pe de altă parte, dezavantajul este că o creștere mică a salariului minim conduce automat la creșteri considerabile ale lefurilor demnitarilor. Pentru limitarea acestui efect indezirabil, guvernele Orban, Cîțu și Ciucă au înghețat la finele fiecărui an salariile demnitarilor, astfel încât creșterile succesive ale salariului minim să nu ducă la creșteri ale veniturilor demnitarilor.

În consecință, salariile actuale ale demnitarilor sunt calculate în funcție de salariul minim din 2019, de 2.080 de lei. Dacă deputații vor aproba amendamentele introduse la Senat, punctul de referință pentru indemnizațiile demnitarilor va deveni salariul minim din 2021 care este de 2.300 de lei. Pe această nouă modalitate de calcul, salariul brut al președintelui Iohannis va crește de al 24.960 lei la 27.600 lei, ceea ce reprezintă 16.146 lei net. Președinții Senatului, Camerei Deputaților și Curții de Conturi vor ajunge la 15.473 lei net, iar un deputat sau un senator fără nicio funcție de conducere în comisii sau în Biroul Permanent va avea o leafă majorată de la 10.951 la 12.100 lei net.

Salariile mărite ale viceprimarilor, etalon pentru funcționarii din primării

În mod similar, vor crește și salariile primarilor și viceprimarilor, în funcție de mărimea localităților pe care le gospodăresc. Însă efectul pervers al majorării decise la Senat este faptul că acum toți salariații administrațiilor locale vor putea spera la lefuri mari. Legea 153/2017 privind salarizarea angajaților statului nu a stabilit cuantumul salariilor din primării, dându-le consiliilor locale să stabilească singure salariile angajaților. Singura condiție a fost ca cea mai mare leafă a unui funcționar să nu depășească salariul viceprimarului.

Însă majorarea decisă miercuri de senatori va duce inevitabil și la creșterea salariilor viceprimarilor. Dacă acestea cresc, inevitabil primăriile vor avea dreptul să majoreze proporțional lefurile angajaților, prin hotărâri de consiliu local. Asta indiferent de banii de care dispune primăria, întrucât salariile trebuie plătite de către stat, chiar și în cazurile în localităților ale căror venituri nu acoperă cheltuielile curente de funcționare ale primăriei respective.

Numărul salariilor mărite ar putea fi de ordinul zecilor de mii

Astfel, deși mărirea pare acordată doar câtorva mii de demnitari, în practică numărul beneficiarilor va fi de ordinul zecilor de mii pentru că majoritatea consiliilor locale s-au folosit de dreptul de a stabili singure nivelul salarizării pentru a da lefuri până la maximul sau aproape de nivelul maxim permis. Recent, primarii s-au plâns premierului că au lefuri prea mici față de angajații lor, deși chiar ei le-au stabilit. Odată cu noua majorare se intră într-o spirală a creșterilor salariale de care ar putea beneficia funcționarii municipalităților, iar în unele cazuri creșterea nu va fi mică.

De exemplu, cel mai bine plătit viceprimar din România este cel al Capitalei, care are leafa egală cu cea a unui parlamentar, de 10.951 lei net. Dacă va crește la 12.100 de lei, Primăria Generală va căpăta suportul legal de a acorda salarii unor directori ai municipalității egale cu cel al viceprimarului. În cazul viceprimarilor din reședințele de județ, creșterea salarială va fi de la 9.734 lei net la 10.764 lei. Acest lucru poate antrena – iar practica de până acum a primăriilor arată că tendința a fost fixarea salariilor la nivelul maxim – și creșteri salariale pentru funcționarii din subordine.

În concluzie, deși impactul bugetar al creșterii salariilor demnitariilor propriu-ziși ar putea fi calculat cu o oarecare precizie, cuantumul majorărilor de leafă va putea fi constatat abia după ce primăriile își vor stabili noua grilă salarială în funcție de creșterea indemnizației viceprimarilor.