Dorel Acatrinei (AUR): Noile legi ale Justiției duc la implicații politice și răspund unor grupuri de interese. Ministrul Justiției Cătălin Predoiu, vizat
Legile justiției privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii au fost dur criticate de opinia publică. Cea mai gravă modificare face referire la mutarea polițiștilor judiciari care erau subordonați procurorului general sub Ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la implicații politice. Deputatul AUR Dorel Acatrinei a criticat dur proiectele de lege, susținând că aceste schimbări vin în întâmpinarea unor grupuri de interese din Ministerul Justiției. Acatrinei îl vizează pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, solicitându-i răspuns la o întrebare-cheie în urma adoptării proiectelor de lege privind Justiția.
„În adoptarea și implementarea legilor justiției veți tine cont de punctul de vedere al magistraților, al justițiabililor sau al infractorilor?”, a întrebat deputatul AUR Dorel Acatrinei.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 20 septembrie, proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării Consiliului. Prima din cele trei legi ale justiției inițiate de Cătălin Predoiu – a fost adoptată după circa 15 ore de dezbateri, pe parcursul a 3 zile, deși au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a proiectului. Deputatul AUR Dorel Acatrinei atrage atenția asupra pericolului ca CSM să fie transformat într-o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și meritocrație.
Potrivit documentului, de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecției Judiciare este lipsită de atribuții importante devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora.
Legile Justiției așa cum au fost adoptate de guvern urmăresc nu doar „anihilarea capacității ministerului Public de a face dosare”, ci și diminuarea puterii DNA și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Practic, reformele cerute de Comisia Europeană condiționează cele 30 de miliarde de euro, destinate României prin PNRR, de reformarea acestor legi privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii până în 2023. Bruxelles-ul a cerut însă explicit consolidarea DNA inclusiv pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor generate de corupție plus întărirea independenței magistraților și asimilarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit specialiștilor în drept penal, dacă amendamentul va trece de votul Parlamentului, activitatea DNA și DIICOT riscă să se blocheze, deoarece cei mai mulți procurori nu dețin gradul de judecător de Înalta Curte, ceea ce înseamnă că nu mai pot activa în cadrul celor două parchete. În plus, dosarele în lucru sau trimise în judecată de procurorii care nu au grad de Înaltă Curte riscă să fie compromise.