Deputatul Radu-Vicențiu Grădinaru (AUR) a inițiat un proiect de lege cu scopul de a proteja patrimoniul construit al României

Case de epocă, imobile ce au fost cândva sedii impunătoare ale instituțiilor publice, pe scurt, patrimoniul construit, a fost lăsat de izbeliște în România. Starea imobilelor s-a înrăutățit în ultimii 30 de ani, unele fiind demolate, iar altele riscă să se prăbușească oricând. În locul lor s-au înălțat de cele mai multe ori clădiri nu sunt în armonie cu arhitectura zonei, iar totul a fost posibil pentru că legea este mult prea permisivă.

Însă situația s-ar putea schimba. Deputații Radu-Vicențiu Grădinaru și Sorin Muncaciu (AUR) au inițiat un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu scopul de a proteja patrimoniul construit al României și asigurarea dezvoltării durabile a zonelor construite cu valoare istorică.

„În așteptarea intrării în vigoare a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, care promite să aducă anumite rezolvări problemelor din domeniul protejării patrimoniului construit, venim cu aceste modificări care sperăm că vor ameliora anumite probleme particulare ce nu pot aștepta până la intrarea în vigoare a Codului.

Modificările propuse au ca scop și rezolvarea unor neajunsuri apărute în urma unor modificărilor legislative ce nu au ținut cont de domeniul imobilelor istorice și care au creat noi vulnerabilități în protejarea acestora. În acest sens, menționăm prevederile Legii nr. 102/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care nu a făcut diferențe între domeniul construcțiilor și domeniul protejării imobilelor istorice”, motivează inițiatorii.

Potrivit informațiilor, prin această inițiativă se are în vedere stabilirea unor sacțiuni mai dure pentru cei care distrug patrimoniul construit al României prin demolarea ilegală a imobilelor cu valoare istorică. Demolarea clădirilor de patrimoniu trebuie sancționată asupru deoarece, prin această practică, întreagă societate este privată de moștenirea culturală a României.

Ce prevede proiectul de lege inițiat de către deputații AUR?

Iată care sunt prevederiile proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul:

1. Articolul I Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
   • La articolul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
     • „(5)  În situația în care în locul construcțiilor demolate, foste monumente istorice ori imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, solicitantul va edifica o nouă construcție, autorizația de construire se poate elibera numai dacă noua construcție va fi realizată în stilul arhitectural specific zonei și nu va afecta înfățișarea istorică a zonei.”
   • La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
     • (4) Prin excepție de la art. 12 alin. (3), pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire emise pentru imobile monumente istorice, imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 9 luni și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (23⁴), iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 1 an și se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluționare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima. Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire emise pentru imobile monumente istorice, imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 1 an și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (23⁴).”
   • Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
     • „(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
       • a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), cu excepțiile prevăzute de lege;
       • b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
       • c) întocmirea ori semnarea documentațiilor tehnice – D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a proiectelor tehnice și a documentațiilor de execuție, pentru alte specialități decât cele certificate prin diplomă universitară, în condițiile prevăzute la art. 9.
     • (2) Faptele menționate la alin. (1) literele a) și b), atunci când lucrările sunt realizate în modalitatea desființării totale ori parțiale a imobilelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), constituite infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la 3 ani.”
2. Articolul II   La articolul 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, alin. (4) se abrogă.