Deputații AUR de Iași atrag atenția asupra unui fenomen care ia amploare: există o discrepanță între modul în care autoritățile reacționează la discriminarea bazată pe orientarea sexuală față de cea bazată pe alte criterii

Sute de procurori și cadre ale Ministerului Afacerilor Interne au participat la sesiuni de formare pe tema investigării infracţiunilor motivate de prejudecată şi a promovării drepturilor persoanelor LGBTI. Sesiunile au fost organizate de Asociaţia Accept şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În acest context, Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță atrag atenția asupra unui fenomen care ia amploare în societatea românească: autoritățile statului tratează cu prioritate cazurile de discriminare bazate pe orientarea sexuală, în timp ce orice alt fel de discriminare (apartenența religioasă, etnie, sex, apartenență socială) este trecută în plan secund. Or, într-o societate democratică, toate tipurile de discriminare ar trebui tratate cu aceeași dedicare și cu aceeași concentrare de resurse.

„Evident, sunt condamnabile faptele antisociale motivate de ură, însă (…) în ultimii ani observăm o minimalizare a gravității discriminării bazate pe alte criterii decât cel al orientării sexuale.

Discriminarea bazată pe criteriul religios, etnic, spre exemplu, nu numai că a căzut în derizoriu, ci a fost complet ignorată, cu toate că aceasta este de cel puțin aceeași amploare și frecvență cu cea bazată pe criteriul orientării sexuale. Toți cetățenii au nevoie de protecție și de sprijin din partea autorităților statului. Această protecție nu trebuie acordată diferențiat pe baza anumitor criterii”, precizează deputații.

Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță au cerut Ministerului Afacerilor Interne să transmită un răspuns la întrebarea: cum motivați alocarea resurselor necesare desfășurării acestei inițiative preferențial față de tratarea problemei discriminării bazată pe alte criterii?