De ce suntem tot mai săraci, deși oficial economia duduie. Profesor universitar: „Statul e o juntă, un partener nefiabil”

Guvernanții se laudă cu creșterea economiei și a PIB, însă nu doar că populația nu beneficiază de ele, dar va fi în curând nevoită să plătească noi taxe și impozite mai mari. Profesor de economie la Universitatea Babeș-Bolyai, Radu Nechita explică de ce creșterea economică e mai degrabă artificială și de ce cetățenii nu se pot bucura de ea.

Aproape toate guvernele post-decembriste ale României s-au lăudat cu creștere economică, dar paradoxal, nivelul de trai al populației scade de la an la an, erodat de inflație și de taxele tot mai mari. Un alt paradox este că, deși se clamează mari succese economice, autoritățile admit cu jumătate de gură că situația economică este delicată și că e nevoie de mai mulți bani la buget. De altfel, așa motivează cabinetul Ciolacu decizia de a impune noi taxe, fără a uita să adauge că vina le aparține guvernelor anterioare, care au accentuat deficitul, conform Adevărul.

Însă nu doar premierul Marcel Ciolacu se laudă cu performanțele economiei, ci toți premierii din ultimii ani au făcut-o, uitând însă să o direcționeze și spre populație.

Ultimul care a ieșit la rampă cu astfel de declarații a fost însă un tehnocrat, guverantorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, care a lăudat creșterea economică și a spus că România este deasupra Greciei și la egalitate cu Portugalia și Ungaria la PIB pe cap de locuitor.

Doar că, laudele nu au nicio valoare atunci când sunt contrazise de cifrele Eurostat. Iar ultimele date ale Eurostat arată că români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană. Concret, în rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), urmată de Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%).

Creștere economică pe datorie

Economistul Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce populația nu beneficiază direct de asta, dar și de ce ultimele decizii ale guvernului se vor întoarce ca un bumerang și vor lovi în economie.

În opinia lui Radu Nechita, autoritățile nu fac decât să mute banii din creșterea economică, bani făcuți de firmele din mediul privat, în domeniul public. Mai mult, în mare măsură, creșterea economică e una artificială, alimentată de împrumuturi, care duc la deficit și la probleme serioase.

Vestea proastă este însă că toate aceste împrumuturi vor trebui plătite și vor pune presiune inclusiv pe bugetul național. De altfel, România a plătit în ultimii zece ani mai mult de 100 de miliarde de lei cu dobânzile pentru datoria publică, așa cum arată datele Ministerului de Finanţe.

„PIB-ul măsoară ce se întâmplă astfel: dacă tu, ca stat, iei împrumt 100 de miliarde și cheltui 100 de miliarde, tu vei mări probabil PIB-ul cu 100 de miliarde. Dar este o creștere făcută pe datorie. Dă bine anul ăsta, te poți lăuda, dar mai târziu cineva va trebui să plătească aceste împrumuturi. Deja doar dobânzile la creditele la datoria publică au ajuns să coste foarte scump, reprezintă un procent consistent din cheltuieli. Iar lucrurile se vor agrava pentru că datoria publică va fi tot mai mare, dobânzile în perioada asta inflaționistă pe care o anticipăm pe perioada următoare nu vor scădea, deci vor rămâne în continuare la niveluri ridicate și nu justifică nicidecum optimism”, spune Nechita.

În condițiile în care în România performează doar sectorul privat, cea mai mare parte a câștigurilor obținute astfel este folosită de stat pentru a acoperi găurile din sistemul public și pentru cheltuielile exorbitante de acolo.

De ce nu simțim creșterea cu care se laudă politicienii
„În PIB vedem toate veniturile puse acolo la grămadă, și veniturile din sectorul public, și din sectorul privat și așa mai departe. Așa putem să avem o anumită creștere economică, dar dacă este făcută împrumutându-ne cu miliarde pe care le vom cheltui azi și le vom plăti în viitor, atunci e cumva o creștere artificială. Iar până când de aceste creșteri ale PIB pe cap de locuitor va ajunge să profite și populația, cu siguranță va mai trece mult timp. Asta și pentru că fructele creșterii economice sunt foarte, foarte repede transferate de la cei care le generează, sectorul privat, către cei care sunt în sectorul public”, punctează profesorul.

Ultimele măsuri, care constau în creșteri de taxe, impozite și TVA, vor ajunge să dea lovitura de grație economiei. Asta înseamnă o predictibilitate scăzută și investiții anulate. Însă ceea ce se întâmplă acum ar fi putut fi prevenit sau măcar efectele grave amerliorate dacă nu s-ar fi pornit din start cu un buget nerealist. Un buget care, spune Radu Nechita, a fost făcut apelându-se la niște artificii la limita fraudei.

Statul încalcă regulile și „tâlhărește” în stânga și în dreapta

„În primul rând nu trebuia făcut bugetul să ne trezim că vindem pielea ursului din pădure, să contăm pe tot felul de bani care urmau să intre doar dacă totul mergea perfect. Bugetul a fost construit din start pe deficit, bugetul a fost construit din start pe creșterea cheltuielilor publice, iar deficitul care a fost considerat că, da, suntem în limite acceptabile era făcut pe niște cheltuieli mai mari decât anul trecut. E vorba de cheltuieli publice excesive și mărite peste nivelul oricum excesiv de anul trecut, când deficitul a fost menținut în limitele la care s-a angajat guvernul doar cu niște artificii la limita fraudei prin niște venituri fiscale, prelevări fiscale supraestimate în mod deliberat”, acuză Nechita.

Guvernul mai sfidează o dată legea și calcă în picioare Codul Fiscal, susține profesorul clujean.

„Este absolut scandalos să vii cu măsuri de modificare a Codului Fiscal în iulie, care să între în vigoare peste o lună sau peste câteva zile. În condițiile în care tu faci chestia asta ignorând spiritul articolului 4 din Codul Fiscal, care spune că modificările trebuie făcute prin lege și anunțate cu șase luni înainte. Deci intenția, cel puțin declarativă, în primele două alineate este de a asigura o anumită stabilitate. Indiferent ce măsuri ar lua, procedura prin care au fost făcute este absolut scandaloasă și provoacă o pagubă greu de măsurat, greu de cuantificat activității economice productive din țară noastră”, reclamă Nechita.

Mai mult, el spune că măsurile doar vor împovăra firmele și populația, dar nu vor aduce bani în plus la buget. Vor alunga în schimb investitori, vor duce la falimente, șomaj, și vor crește economia gri.

„Este o ignoranță economică, pentru că în ultimă instanță e posibil ca astfel de măsuri să nu aibă rezultatul dorit, pretins de guvernanți. Zăpăcind complet activitatea economică, ei nu fac decât să descurajeze activitatea antreprenorială, să hăituiască și să alunge întreprinzătorii, investitorii. Per total, după această bulibășeală fiscală, brambureală fiscală, e posibil să se trezească peste câteva luni că au colectat mai puțin decât dacă nu luau măsurile astea. Nu se poate să te apuci să tâlharești, să buzunărești pe toată lumea în dreapta și în stânga gândindu-te că oamenii se vor adapta, că nu vor trece să lucreze la negru, că firmele nu vor amâna sau anula investițiile. Se reamintește faptul că statul român sau ce o fi însemnând această juntă care se pretinde stat este un partener nefiabil, adică orice facilități fiscale ar promite azi, mâine face exact pe dos”, conchide Radu Nechita.