De ce plătește România dobânzi mai mari decât celelalte state europene la împrumuturile externe?

Guvernul a împrumutat în ianuarie două miliarde de euro și patru miliarde de dolari, la dobânzi mai mari decât media europeană. Ce spune nivelul dobânzii plătite de România despre economia țării?

Împrumuturile contractate de România la început de an sunt doar primele dintr-o posibilă serie, având în vedere estimările Ministerului Finanțelor.

Totalul împrumuturilor guvernamentale ar urma să ajungă în 2023 la 160 de miliarde de lei (peste 32 de miliarde de euro). Din această sumă, circa 92 miliarde de lei (aproape 18 miliarde de euro) ar urma să fie cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernametale scadente.

Restul de 68 de miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) e necesar pentru acoperirea deficitului bugetar.

Acțiunile guvernului vin în contextul în care dobânzile la împrumuturile pe termen lung făcute de România au crescut puternic în 2022, potrivit Băncii Centrale Europene.

Chiar dacă în ianuarie 2023 tendința e de scădere, nivelul dobânzii plătite de România în decembrie 2022 a fost de 7,7%.

Numai Ungaria se împrumuta mai scump la același moment, cu 8,63%. În plus, dobânzile plătite de statul român anul trecut au fost de aproape 30 de miliarde de lei, în creștere puternică, peste 60%, față de 2021.

De ce plătește România dobânzi atât de mari, ce se întâmplă cu miliardele de euro din împrumuturi care intră în bugetul statului și cum resimt cetățenii efectele politicii guvernamentale de împrumuturi?

Sunt câteva întrebări pe care Europa Liberă le-a adresat analiștilor economici.

Investitorii străini nu au suficientă încredere în România
Motivul principal, spun specialiștii, pentru care România e nevoită să plătească dobânzi mai mari decât aproape toate statele din Uniunea Europeană este deficitul de imagine pe care economia românească încă îl are în fața investitorilor străinii.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, în ciuda creșterii economice a României, investitorii nu sunt convinși că vorbim despre o creștere solidă. Asta înseamnă că riscul perceput de investitori e mai mare și, implicit, dobânzile obținute de guvernul de la București sunt mai mari.

„România este o economie mică care, deși s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, rămâne la limita țărilor dezvoltate, este considerată o economie fragilă, cu risc mai mare. La aceasta se adaugă și apropierea geografică față de Ucraina, țara vecină implicată în războiul cu Rusia.”

Problema de imagine este una moștenită și nerezolvată de multe decenii, completează analistul economic George Vulcănescu. Niciodată după 1990, spune el, România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat:

„Piața externă te judecă după deficitul bugetar. Te judecă după modalitatea în care gestionezi plățile externe. Te judecă după capacitatea economiei de a genera venituri la bugetul statului, de a exporta, de a genera resurse valutare. Ungaria, de exemplu, o țară mult mai mică, exportă dublu față de România. Dacă te uiți la ce dobânzi s-au împrumutat România și Ungaria chiar în luna ianuarie, vezi că deja ungurii se împrumută mai ieftin, la sume comparabile.”

Această situație, spune analistul, arată că în ciuda problemelor politice ale țării vecine, investitorii găsesc totuși mai multe puncte de stabilitate în economia Ungariei decât în cea a României.

Deficitul bugetar înseamnă că statul român cheltuie mai mult decât câștigă. Partea pe care nu o poate finanța din veniturile obținute din taxe și impozite e acoperită din împrumuturi externe sau interne.

Acestea, la rândul lor generează cheltuieli semnificative cu dobânzile, de ordinul miliardelor de euro anual. În plus, perpetuarea deficitelor de la an la an duce la situația în care statul trebuie să se împrumute inclusiv pentru a plăti dobânzile împrumuturilor mai vechi.

Anul acesta de exemplu, peste 57 la sută din împrumuturile statului se duc pe cheltuieli generate de imprumuturile deja contractate. Sunt bani care nu ajung în investiții.

„Când cresc cheltuielile cu dobânzile, cum au fost anul trecut, e o problemă”, explică analistul George Vulcănescu. „Banii ăștia trebuie absorbiți de undeva. În loc să se ducă spre dezvoltare, se duc în acoperirea datoriilor.”

Soluția ar fi reformarea bugetului și a cheltuielilor, ceea ce ar duce și la împrumuturi mai puține, adaugă analistul. „Ar trebui închise găurile ineficienței, găurile de pierderi pentru economia noastră. Ușor de spus, greu de făcut, mai ales în sectorul bugetar. Politica are o cu totul altă logică decât eficiența economică și atunci lucrurile se încurcă.”

De fapt, toate explicațiile specialiștilor arată că politica bugetară este problema de fond care generează problema de credibilitate externă. În forma ei actuală, viziunea cheltuielilor bugetare nu favorizează suficient dezvoltarea și nu oferă o folosire eficientă a banilor proveniți inclusiv din împrumuturi.

Aceștia merg în prea mare măsură pentru acoperirea cheltuielilor mari generate de salariile bugetarilor, de pensiile și asigurările sociale, dar și de cumpărarea de bunuri și servicii cu bani de la buget.

Aceste trei categorii înseamnă mai mult de 65% din bugetul statului pentru 2022. Prea puțini bani, inclusiv din împrumuturile externe merg în proiecte de dezvoltare, cum ar fi digitalizarea sau infrastructura.

Analistul economic Aurelian Dochia afirmă că singura șansă reală de dezvoltare pentru România, cu costuri incomparabil mai mici decât dobânzile plătite pentru împrumuturi, sunt fondurile europene.

„Din fericire, o bună parte din investiții sunt finanțate de programele europene. Soarta următorilor ani, a următoarelor decenii pentru România este legată de modul în care reușim să absolvim aceste fonduri. ”

În condiții de criză, politica de împrumuturi la dobânzi mari se poate simți în buzunarul oamenilor
Analiștii spun că oamenii nu simt neapărat direct și pe termen scurt efectele împrumuturilor luate în principal pentru acoperirea deficitelor. În schimb, indirect și pe termen mai lung, felul în care sunt cheltuiți banii din împrumuturile guvernamentale e esențial pentru dezvoltarea economiei și a țării.

Astfel, dacă România va continua să aibă creștere economică, influența datoriei nu se va simți neapărat în buzunarul oamenilor, spun specialiștii.

„Dar dacă lucrurile nu merg bine, vine un moment în care statul, obligat să-și plătească datoriile la cu scadențele respective, poată să gândească la creșteri de impozite și taxe. Evident că asta se reflectă în buzunarul tuturor cetățenilor”, explică Aurelian Dochia.

Analiștii se asteaptă pentru următoarele luni la o scădere a ratelor dobânzilor obținute de România pentru împrumuturile externe.

Dar deficitele rămân, completează ei. Acestea pot fi rezolvate numai prin reforme. Fără o regândire a politicii bugetare, atrag atenția experții, care înseamnă reducerea cheltuielilor și relansarea dezvoltării, economia românească rămâne vulnerabilă la potențialele noi crize care apar.